Investițiile străine directe au crescut cu 112 milioane de euro în luna aprilie față de martie însă nu au reușit să aducă nivelul din primele 4 luni nici măcar la cel din ianuarie – aprilie 2015.
Concret, investițiile străine sunt de 887 milioane euro, cu 23,8% mai mici decât în aceeași perioadă din 2015, când s-au cifrat la 1,164 miliarde de euro, potrivit Băncii Naționale a României (BCR).
“Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 887 de milioane de euro, din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 1,432 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 545 de milioane de euro”, precizează BNR.
Prăpastia s-a adâncit față de datele prezentate de BNR pentru primul trimestru (T1), când nivelul investițiilor străine directe era cu 12,4% mai mic comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, respectiv 775 milioane de euro, față de 885 milioane euro.
În întreg anul trecut, investițiile străine directe s-au ridicat la 3,03 miliarde de euro, cifră cu 25,3% mai mare decât în 2014.
Însă tot datele BNR arată că investiţiile străine directe au scăzut în 2014 cu 10,6% faţă de 2013, la 2,43 miliarde euro, de la un vârf de 2,71 miliarde euro atins în 2013 după declanşarea crizei economice.
Cel mai ridicat nivel al investițiilor străine din perioada postdecembristă s-a înregistrat în anul 2008, când au ajuns la suma-record de 9,496 miliarde euro, după o diminuare în 2007, la 7,25 miliarde de euro față de 2006, când au atins 9,056 miliarde euro.
După numai un an însă, în 2009, investiţiile străine au scăzut abrupt la 3,48 mld euro, apoi în 2010 la 2,2 mld euro, continuând și în 2011.
Anul 2012 a fost primul de redresare după 4 ani de criză, investițiile străine ajungând la 2,138 miliarde euro, avans de 18,7% față de 2011.
Cheltuielile de la buget au crescut
Pe de altă parte, cheltuielile de investiții de la bugetul de stat au crescut cu 29% în primele 3 luni, potrivit Ministerului Finanțelor.
„Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, s-au cifrat la 4,4 miliarde lei în primul trimestru (T1), respectiv 0,6% din PIB, cu aproximativ 29% mai mari față de aceeași perioadă din 2015.”, preciza MFP în 25 aprilie.
Pe de altă parte, România are cea mai mare creștere economică din UE – evident, din consum, generat de creșterile salariale pentru bugetari, dar și și de majorarea salariului minim pe economie.
Magda SEVERIN
