DOCUMENT. Deputatul Lucian Șova explică propunerea legislativă privind co-voiajarea

Deputatul Lucian Șova, secretarul Comisiei pentru transporturi și infrastructură din Camera Deputaților, a oferit pentru Ziua Cargo explicații privind inițiativa legislativă prin care vrea să modifice și să completeze Legea taximetriei (Legea 38/2003) prin introducerea co-voiajării.

“Am pornit de la o realitate care este destul de pregnantă în spațiul public: aceea că mediul online facilitează întâlnri între posesori de mașini și doritori de călătorii – desigur, de la cele mai dezvoltate și poate și controversate, gen Uber, până la altele care, într-un fel, fac până la urmă paralelisme cu taximetria. Prin tot felul de întâlniri pe Facebook și alte rețele de socializare, oamenii aleg să mai și călătorească împreună. Conceptul este unul care funcționează în alte țări. Mărturisesc că la Comisie a venit o solicitare din partea unei firme de consultanță, reprezentanta a unui operator de platformă din altă țară, pentru o prezentare a acestui subiect. Am avut o întâlnire cu reprezentanții firmei de consultanță, care mi-au expus subiectul și am apreciat că ar trebui să își găsească locul într-o reglementare, să fie clar definit de așa manieră încât să nu existe confuzii – având în vedere că tot pe Legea taximetriei există o prevedere pe care am susținut-o tot eu, cu privire la combaterea pirateriei”, ne-a declarat Lucian Șova.

“Am apreciat că tot aici ar trebui să definim tipul ăsta de activitate de așa manieră încât să fie clar că nu este subiect de sancțiune pe componenta legală de piraterie. Ceea ce deosebește tipul acesta de activitate de taximetrie, unde mașina merge după pasager, aici pasagerul merge după mașină. Adică acolo unde există șoferi cu mașină – doar persoane private și cu mașini deținute în proprietate privată, nu vorbim aici de mașini de firmă – se pot întâlni pe o rețea care să monitorizeze – și există o serie de termeni și condiții care să fie înainte cunoscute de toți partenerii astfel încât să se optimizeze o călătorie. Condiția esențială este ca deplasarea să fie în interes privat al deținătorului de mașină între un punct A și B, în principiu interurban – iar aici pot fi modificări în procesul legislativ. Și atunci ar ieși cu totul din oraș tipul acesta de activitate – dar și asta suscită o discuție, pentru că într-un oraș ca Bucureștiul, alergând dintr-un cap într-altul și să meargă în loc de 4 mașini o mașină cu 4 pasageri poate fi benefic pentru toată lumea. Dar asta poate mai discutăm, ca să nu se mai plângă nici taximetriștii de concurență neloială”, a adăugat secretarul Comisiei pentru transporturi și infrastructură.

Deputatul Lucian Șova le-a răspuns și criticilor: “Dacă tipul acesta de activitate este nelegal și evazionist, înseamnă că și picnicul este nelegal și evazionist în raport cu restaurantele. Mai pe scurtătură, dacă ne găsim 5 prieteni pe internet și hotărâm să facem un picnic și ne cumpărăm mâncarea împreună și mâncăm micii și bem berea și o plătim cu toții, ar trebui interzis lucrul ăsta pentru că am concura neloial restaurantele care sunt autorizate și plătesc taxe la stat”.

Alt argument este că “în America există mai multe benzi pe autostradă destinate mașinilor care conțin mai mult de 3 pasageri sau minimum 3. Dacă ei au putut să facă autostrăzile pe grad de ocupare a mașinii, eu cred că nu-i vreo crimă să lăsăm oamenii să călătorească împreună. Și, dacă se poate, să-i ajutăm folosind tehnologiile secolului ăsta de o manieră predictibilă, ușor de monitorizat din partea autorităților. Cred că e bine ca, înainte de a te urca într-o mașină când faci autostopul ca și călător, să știi ce drepturi și obligații ai. E bine ca și unul care oprește și ia un pasager să conștientizeze ce obligații are față de acel pasager”.

“Însă esența este că la co-voiajare pasagerul merge cu o mașină iar la taximetrie, mașina merge după pasager”, a insistat Lucian Șova.

“În mod fundamental – dar la noi toată lumea ia în râs lucrul acesta -, știm cu toții, și e un exemplu de bună practică, că acolo unde mai multe persoane folosesc același autoturism și nu le place să meargă cu autobuzul sau cu trenul, contribuie la reducerea aglomerărilor și a poluării. În America există mai multe benzi pe autostradă destinate mașinilor care conțin mai mult de 3 pasageri sau minimum 3. Deci dacă ei au putut să facă autostrăzile pe grad de ocupare a mașinii, eu cred că nu-i vreo crimă să lăsăm oamenii să călătorească împreună. Și, dacă se poate, să-i ajutăm folosind tehnologiile secolului ăsta de o manieră predictibilă, ușor de monitorizat din partea autorităților. Eu cred că e bine ca, înainte de a te urca într-o mașină când faci autostopul ca și călător, să știi ce drepturi și obligații ai. E bine și unul care oprește și ia un pasager să conștientizeze ce obligații are față de acel pasager. Unele statistici care mi-au fost prezentate zic că tipul ăsta de activitate crește gradul de responsabilizare a șoferilor, pentru că se zice că un șofer conduce mai prudent atunci când are mai mulți pasageri. Eu am luat lucrurile de natură să nu prejudiciez pe nimeni și doar să așezăm într-o manieră reglementată niște lucruri care și așa se petrec. Cred că e un exemplu de bună practică”, a conchis Lucian Șova.

Meda BORCESCU

Ce prevede proiectul de lege

Potrivit inițiativei legislative, co-voiajarea este activitatea de transport “fără scop lucrativ, desfăşurată între persoane fizice independente, care presupune utilizarea în comun, fără scop profesional, a unui autovehicul cu cel mult 9 locuri, de către un conducător auto și unul sau mai mulți pasageri care călătoresc în aceeași direcţie, cu condiția ca deplasarea să fie efectuată de către conducătorul auto în scop personal, iar conducătorul auto împreună cu pasagerul sau pasagerii împart exclusiv costurile deplasării propuse”.

Modificări

Legea taximetriei va fi modificată prin redefinirea dispeceratului taxi: “Activitate conexă transportului în regim de taxi, care preia telefonic sau prin alte mijloace şi transmite comenzile clientului prin staţia radio de emisie-recepţie către taximetrist. Platformele digitale care facilitează partajarea unor călătorii între conducători auto și pasageri – persoane fizice independente – fără scop lucrativ, indiferent dacă această activitate de intermediere este remunerată, nu sunt considerate dispecerate de taxi în înţelesul prezentei legi”.

În legea existentă va fi introdus I termenul de platformă digitală de co-voiajare – “spațiu online, inclusiv website sau aplicație mobilă, administrat de un furnizor independent, care permite înregistrarea ca utilizatori a potențialilor conducători auto sau pasageri care intenționează în mod individual să efectueze deplasări în nume și pe cont propriu cu împărțirea costurilor aferente, cu condiția respectării unor termeni și condiții aplicabile tuturor utilizatorilor în ceea ce privește utilizarea platformei respective”.

La articolul 7 din Legea 38/2003, alineatul (2) se modifică astfel: “este interzis transportul public, contra cost, de persoane cu un autoturism, fără a deţine pentru acesta, după caz, autorizaţie taxi valabilă sau copie conformă valabilă, cu excepţia activității de co-voiajare”.

Executarea transportului în regim de co-voiajare

În Legea taximetriei se introduce și o secţiune nouă, “Executarea transportului în regim de co-voiajare”, care prevede că activităţile de acest fel vor fi desfăşurate “doar de conducătorii auto care deţin în proprietate un autovehicul sau beneficiază de dreptul de a folosi respectivul autovehicul în scop personal, indiferent de titlul în baza căruia dreptul a fost acordat”.

Totodată, activităţile de co-voiajare “vor fi intermediate printr-o platformă digitală, administrată de către un furnizor de servicii terţ, indiferent dacă activitatea furnizorului de servicii terţ este remunerată”.

“La înregistrarea pe platforma digitală, conducătorii auto și pasagerii vor consimţi în mod expres acceptarea şi respectarea termenilor și condițiilor unilateral stabiliţi de platforma digitală, în conformitate cu prevederile prezentei legi.  Conducătorii auto și pasagerii rămân pe deplin și în mod exclusiv răspunzători pentru nerespectarea termenilor și condițiilor pe parcursul desfăşurării activităților de co-voiajare realizate prin intermediul platformei digitale”, se mai arată în proiect.

De asemenea, “la cererea autorităților competente, conducătorii auto și pasagerii au obligaţia de a furniza suficiente informaţii, sub orice formă, astfel cum au fost acestea eliberate de platforma digitală, care să ateste desfășurarea de activități de co-voiajare prin intermediul unei platforme digitale, în conformitate cu prevederile prezentei legi. Aceste informaţii vor include cel puțin: (a) date de identificare ale conducătorului auto, respectiv ale pasagerului sau ale pasagerilor; (b) data călătoriei; (c) punctul de plecare și destinația călătoriei”.

Expunere de motive

În expunerea de motive ce însoțește inițiativa legislativă, este definit conceptul de covoiajare (ridesharing)

• Covoiajarea este un mod de călătorie în care mai multe persoane împart acelasi autovehicul.
• Conducătorii auto oferă locurile libere din mașina lor unor pasageri care călătoresc în aceeași direcție. Ei călătoresc împreună și împart costurile drumului.
• Covoiajarea este plănuită dinainte: conducătorii auto oferă locurile libere numai pentru drumuri pe care le vor parcurge oricum (deja planificate).
• Conducătorii auto și pasagerii se cunosc prin intermediul unei platforme online, astfel existând certitudinea că:
  • Conducătorii auto aderă la principiul împărțirii costurilor
  • Pasagerii și conducătorii auto sunt ajutați să se cunoască înainte de drum. Covoiajarea nu este anonimă: pasagerii aleg să contacteze un conducător auto cu care se simt confortabil să călătoreasca, pe baza profilului acestuia din urmă (nume, poză, tip autoturism, calificativ, preferințe, etc.)

 Descrierea situației actuale

Platformele online care facilitează covoiajarea operează legal de vreme îndelungată în multiple țări din lume. Cu toate acestea, ele sunt relativ noi în România. Nici un text de lege nu se referă în mod specific la aceste activități în România.

Covoiajarea este foarte diferită de serviciile convenționale de transport și are beneficii multiple atât pentru consumatori, cât și pentru întreaga societate, după cum vom descrie mai jos.

Covoiajarea nu este şi nu ar trebui să fie considerată o formă a transportului în regim de taxi şi de închiriere în sensul Legii 38/2003, prin urmare regimul de autorizare, organizare şi gestiune a serviciilor de taxi şi de transport în regim de închiriere nu ar trebui aplicate activităţilor de covoiajare.

Prin urmare, o excludere expresă de la Legea 38/2003 trebuie reglementată, precum și o definire inclusă, cu privire la aceste activităţi.

Despre platformele de covoiajare

Platformele digitale de covoiajare sunt administrate de către un furnizor terț de servicii. Platforma furnizează un spațiu online unde conducători auto independenți pot întâlni pasageri independenți. Platforma însăși nu furnizează servicii de transport. Conducătorilor auto și pasagerilor le este necesar să deschidă un cont pe web-site-ul platformei digitale și să accepte în mod explicit termenii și condițiile platformei în ceea ce privește conduita acestora pe parcursul desfășurării activităților de covoiajare efectuate printr-o asemenea platformă.

Operatorul platformei digitale nu acceptă ordine privind servicii de transport din partea pasagerilor, nu există o relație de subordonare între conducătorul auto și operatorul platformei digitale, iar aceşti conducători auto nu efectuează activități în numele sau pe seama operatorului platformei digitale (de ex: conducătorii auto nu sunt angajați sau agenți ai operatorului platformei digitale).

Pentru a se evita efectuarea unui alt tip de transport public remunerat prin simularea de “ridesharing” (covoiajare), platforma digitală va oferi informaţii cu privire la desfăşurarea activităţii de “ridesharing”, inclusiv informații privind conducătorul auto sau pasagerul/pasagerii, data deplasării și punctul de plecare și destinaţia finală, astfel cum au fost indicate de conducătorii auto şi pasageri.

Aceste informaţii vor fi făcute disponibile conducătorilor auto și pasagerilor pentru fiecare deplasare plănuită prin intermediul platformei digitale, într-un format ce poate fi prezentat oricărei autorități competente, la solicitarea unor astfel de informaţii. Conducătorii auto și pasagerii vor avea astfel obligația de a furniza aceste informaţii la solicitarea oricărei autorități competente.

Diferențele între platformele de covoiajare și dispeceratele de taxi

Pentru a evita ca platformele pentru covoiajare să fie tratate drept dispecerate taxi, în sensul Legii 38/2003, o clarificare în acest sens ar trebui inclusă în definiția legală a dispeceratelor taxi, având în vedere faptul că operatorii de platforme digitale pentru “ridesharing” (covoiajare):

• furnizează doar un serviciu de tehnologie online către persoanele care doresc să împartă curse de lungă distanță, fără scop lucrativ.
• nu preiau comenzi din partea unor pasageri potențiali și nu le redirecționează către conducătorii auto disponibili.
• nu stabilesc tarife specifice per km universal aplicabile de către toți conducătorii auto, ci mai degrabă (i) recomandă un cost per kilometru şi per pasager pe care conducătorul auto îl poate mări sau micşora, (ii) stabilesc un plafon maximal pentru a asigura că aceşti conducători auto nu operează în vederea obținerii de profit și (iii) costul cursei este acelaşi pentru toţi pasagerii şi poate fi ajustat în mod discreţionar de către conducătorul auto în parametrii stabiliţi de platformă digitală (ex: tipul maşinii, numărul de locuri, distanţa cursei).

Conducătorii auto implicați în activități de covoiajare își planifică oricum în avans o călătorie ocazionala în scopuri personale și se oferă să împartă costurile cu pasagerii care doresc să călătorească pe același traseu, fără profit, spre deosebire de șoferii de taxi, care desfăşoară o activitate în scop profesional şi acționează la comanda clientului (și care trebuie să respecte astfel instrucțiunile clientului privind destinația cursei).

Dispecerul de taxi tipic are relații contractuale cu șoferii de taxi (i.e. contract de dispecerat) în baza cărora dispecerul taxi este îndreptățit la o remunerație pentru serviciile prestate în beneficiul șoferilor.

Conducătorii auto implicați în activități de tip “ridesharing” (covoiajare) care pot recurge la utilizarea unei platforme online (i) nu se află într-o relație de subordonare față de operatorul platformei (i.e. nu sunt angajați sau agenți ai operatului platformei), (ii) nu sunt remunerați de operatorul platformei, (iii) nu plătesc nicio taxă de înrolare sau de prestări servicii operatorului platformei și (iv) nu obțin profit prin desfășurarea acestei activități.

Conducătorii auto şi pasagerii sunt obligaţi să respecte şi să accepte termenii şi condiţiile generale ale platformei odată cu înregistrarea pe o astfel de platformă.

Exemple legislative și de bune practici din alte state membre ale Uniunii Europene

Covoiajarea este ferm sustinută în alte țări din UE, precum Franța și Germania, unde beneficiile clare ale utilizării unei astfel de platforme tehnologice (așa cum se descrie mai jos) au fost recunoscute de reglementatori – definiții clare ale activității de covoiajare au fost incluse in legislația relevantă pentru a clarifica faptul ca această activitate nu este un serviciu de transport.

Spre exemplu în Franța, Actul de Tranziție al Energiei, datat 22 iulie 2015, a modificat definiția legală a covoiajării și a stabilit urmatoarele principii cheie:

• Covoiajarea este împărțirea unui vehicul motorizat, de către un conducător auto, cu unul sau mai mulți pasageri, în contextul unei călătorii pe care conducătorul auto o planificase în scop și nume propriu.
• Conducătorul auto nu are voie să faca profit, dar poate împărți costurile.
• Intermedierea dintre conducătorii auto și pasageri poate fi efectuată contra-profit și nu este considerată activitate de intermediere de servicii de transport.

În Germania, covoiajarea este si ea definită prin lege. Legea de Transport Persoane (Personenbeförderungsgesetz), care reglementează transportul de pasageri în scop comercial, stipulează că “această lege nu se aplică persoanelor care sunt transportate în vehicule particulare, atâta timp cât călătoria este pe gratis, sau plata acoperă doar costurile operării vehiculului.”

Mai mult, chiar și în jurisdicții unde la acest moment încă nu există legislații separate pentru covoiajare, sau acestea nu au intrat încă în vigoare, tribunalele competente au luat poziție pe subiect și au clarificat faptul că această activitate, de ridesharing (covoiajare), este distinctă oricarui alt tip de transport.

Spre exemplu, în Belgia, Tribunalul Poliției din Bruxelles a decis în 4 mai 2015 că “Acest concept [de covoiajare], care reiese dintr-un principiu colaborativ al auto-organizării, se referă la două criterii esențiale. Aceste două criterii sunt, pe de o parte călătoria imparțită, iar pe cealaltă parte absența oricărei remunerații. Conducătorul auto nu trebuie să obțină nici un profit, iar banii pe care îi primește trebuie să se raporteze strict la costurile asociate călătoriei.”

În Italia, Tribunalul din Milano, prin două decizii din 25 mai și 2 iulie 2015 a decis că “Mijloacele de împărțire ale transportului sunt complet legitime. Ne referim aici la covoiajare [..] prin care călătoria este facută în principal în interesul conducătorului auto de a ajunge la o anumita destinatie [..]”. Pe 5 iunie 2015, Autoritatea Italiană de Transport a recomandat Guvernului Italian să modifice legea pentru a autoriza în mod clar “formele de transport care nu sunt remunerate și care sunt efectuate pe baza împarțirii vehiculelor private între doua sau mai multe persoane care se îndreaptă complet sau parțial în aceeași direcție și care, cu acest scop, împart costurile și iau legătura prin intermediul serviciilor dedicate oferite de către intermediari, inclusiv prin folosirea uneltelor tehnologice.”

În Marea Britanie, covoiajarea nu este definită în mod specific în lege. Cu toate acestea, practica ei este larg acceptată, așa cum arată Asociația Asiguratorilor Britanici (AAB) prin faptul că asigurările nu sunt afectate de covoiajare: “Toți asiguratorii membri ai AAB s-au pus de acord că asigurările auto nu vor fi afectate dacă pasagerii contribuie către acoperirea costurilor drumului (incluzănd combustibil, deprecierea vehiculului și costurile asociate operării vehiculului), atâta timp cat covoiajarea are loc în vehicule cu 8 sau mai puțini pasageri. Acest acord nu se aplică dacă conducătorii auto obțin profit din covoiajare sau dacă aceștia au transportul de pasageri ca domeniu de activitate profesională.”

Mai mult, Comisia Europeană, în Comunicarea despre Economia Colaborativă, datată 2 iunie 2016, a oferit un ghid despre cum se aplica legislația UE asupra modelelor de afaceri colaborative. În acest document, UE menționează beneficiile pe care serviciile colaborative le pot aduce: “Pentru consumatori, economia colaborativă poate oferi beneficii prin servicii noi, ofertă extinsă și prețuri mai mici.” În același timp, Comisia a exprimat și importanța unei distincții clare între modelele de afaceri bazate pe împărțirea costurilor și cele bazate pe remunerare, clarificând faptul că utilizatorii de platforme de împarțire a costurilor nu sunt profesioniști și nu obțin profit.

Impactul social

Covoiajarea ajută la reducerea aglomerației prin creșterea mediei ocupanților unui vehicul – acolo unde aceasta este folosită, media este de 2,8 oameni/mașină față de media europeană de 1,6 oameni/mașina. În același timp, covoiajarea reduce numărul de mașini de pe stradă: 60% dintre respondenții unui sondaj, care au folosit covoiajarea în calitate de conducatori auto, au folosit-o și în calitate de pasageri. Covoiajarea schimbă comportamentul de călătorie al oamenilor, aceștia lăsându-și mai des mașina acasă pentru a călători cu alți oameni.

De asemenea, având pasageri la bord, conducătorii auto ce practică covoiajarea sunt mai atenți și mai alerți.

Impactul asupra mediului

Covoiajarea contribuie la un mediu mai curat. Un studiu din Franța a relevat că, în ultimii doi ani, aproximativ un milion de tone de emisii de CO₂ au fost evitate, ca urmare a scăderii numărului de mașini de pe șosele. În același timp, echivalentul a 500 de mii de tone de petrol au fost economisite.

Impactul financiar asupra bugetului de stat

Nu se aplică, întrucât modificarea legislativă nu are impact asupra veniturilor și cheltuielilor publice.