Michael Dell spunea intr-un interviu recent „… ar trebui sa fim mai selectivi si sa alocam capital in activitatile care adauga valoare si nu in activitatile care trebuie facute. Trebuie sa ne concentram asupra modului in care putem coordona activitatea noastra pentru a adauga valoare serviciilor si produselor oferite clientilor“. Comentariul lui Dell ilustreaza apropierea semantica a conceptului de „supply chain“ cu cel de „value chain“ (lantul valorii).
Ce inseamna a adauga valoare la nivel de Supply Chain?
Cu siguranta, vorbim de reducerea si optimizarea costurilor in intregul supply chain. Tendintele din ultima perioada ne arata o cerere tot mai mare de crestere a vitezei de raspuns la cerintele clientilor, indiferent cat de lung este lantul.
Care ar putea fi verbele ce guverneaza procesul de imbunatatire pentru a creste viteza de raspuns la cerintele clientilor?
A elimina
De cele mai multe ori, intalnim activitati redundante, in special la granitele dintre companiile parte a unui supply chain: transferul ineficient prin depozite succesive, responsabili pentru acelasi stoc in doua companii consecutive din lant, niveluri suplimentare de supervizare etc. O simpla eliminare de manipulare dubla a marfurilor atat intr-un depozit de fabrica dar si intr-un centru de distributie poate duce la cresterea vitezei de reactie la nevoile clientilor. Cel mai relevant exemplu de pe piata romaneasca este cel al magazinelor online de IT. Promovarea unui „Club“ in care sa nu se mai realizeze manipulare dubla prin tranzitarea marfii si la magazinul online, ci de pe contul magazinului sa se faca direct livrarea la client cu eticheta magazinului si prin adoptarea unui cod de etica si pastrarea pentru fiecare nivel de distributie (importator, distribuitor, retailer) ar duce nu numai la o crestere a vitezei, ci si la o economie in transporturi.
A coordona
O data ce sunt eliminate activitatile si procesele redundante, celelalte procese ramase trebuie aliniate si coordonate la nivel centralizat. Ce inseamna, de fapt, aceasta coordonare? Inseamna implementarea totala sau partiala a conceptului JIT – gradul de implementare depinzand de industria care opereaza coordonarile. De cele mai multe ori, la implementarea unor proiecte complexe pentru care este necesara livrarea de echipamente, gasim binevoitori care considera livrarea in avans o oportunitate.
Din pacate, de cele mai multe ori, aceasta „oportunitate“ reprezinta un dezavantaj real, deoarece se inregistreaza stocuri, apar costuri de mentinere si securizare a acestora, precum si eventuale blocaje de spatii care implica o incetinire a tranzitului prin Supply Chain. Coordonarea trebuie sa aiba loc atat in interiorul organizatiilor cat si interorganizatii, modalitatile de coordonare fiind, de regula, comune.
A coopera
Conceptul de cooperare pe piata romaneasca se afla intr-un stadiu incipient, deoarece deschiderea pentru parteneriate si comunicare in dublu sens a informatiilor, crearea de echipe mixte de lucru la nivel interorganizational sunt inca elemente rar sau foarte rar utilizate. Principala zona de interfata unde intalnim astfel de cooperari si, de ce nu, cu succes, este in cazul 3PL-urilor cu clientii acestora, care, pentru a atinge obiectivele stabilite relativ la nivelul de serviciu oferit clientilor finali, chiar trebuie sa impartaseasca informatia si sa colaboreze pentru alinierea de procese si controlul operatiunilor. Organizatiile doresc sa gestioneze corespunzator viteza propriului supply chain, insa trebuie de cele mai multe ori sa tina cont de cultura organizationala care poate reprezenta, la un moment dat, chiar o bariera. Parteneriatul intercompanii trebuie sa apeleze la un spirit de cooperare si sa fie capabil sa urmareasca beneficii pe termen lung si nu beneficii spot. De aceea un criteriu important in construirea de parteneriate este alegerea si selectia atenta a partenerilor.
A integra
Toate resursele pe care companiile le au la dispozitie pot face obiectul integrarii. Obiectivul integrarii este de a obtine aceeasi viteza pentru fiecare etapa si proces in cadrul „valurilor“ de transferuri (articole, resurse si informatii) cu scopul de a satisface cerintele clientilor conform cu necesitatile acestora. In general, un supply chain functioneaza cu viteza partenerului mai lent, de aceea intreg lantul trebuie sa isi ajusteze „traficul“ pentru a crea un continuu la nivel de articole si informatii. Tehnologia moderna, sistemele integrate (EDI) permit cu usurinta interconectarea companiilor precum si accesul la date intr-o maniera care sa mentina cu adevarat un nivel rezonabil de control la nivel de intreg supply chain.
Problemele apar, de obicei, la nivelul activitatii de transport si distributie, unde distantele se masoara in minute si ore si sunt departe de a reprezenta idealul unui implementator de „best practices“ atunci cand vorbim de piata romaneasca.
A comunica
Comunicarea este baza si liantul care face cu adevarat ca un supply chain sa fie integrat. Un bun transfer de date si informatii in amontele si in avalul supply-chainului faciliteaza luarea deciziilor zilnice si optimizarea reala a activitatii curente. Atunci cand clientii sau furnizorii sunt vazuti ca si parte integranta a companiei coordonatoare a supply chain, transferul corect al informatiilor este asigurat si prin preluarea acestor informatii din alte verigi care trebuie „inchise“ (legatura cu rangul II de furnizori si clienti).
Clientii doresc ca marfurile sa le fie livrate in conformitate cu cerintele lor si acolo unde au nevoie. Cei puternici la nivel de potential de piata doresc implementarea unor instrumente moderne de comunicare cu furnizorii. Pe piata romaneasca, un exemplu este conceptul de platforma logistica, inca un subiect controversat, desi este aplicat tot mai des de lanturile de retail. Dificultatile se datoreaza reticentei furnizorilor de a apela la acestea. Insa, dificultatile sunt datorate ambelor parti:
Pe de o parte, lantul de retail ar dori sa castige ceva in urma implementarii unui astfel de sistem, iar pe de alta parte furnizorii nu au suficiente cunostinte, o buna alocare si un bun control al costurilor, astfel incat sa poata compara oferta retailerilor cu realitatea proprie. Nu de putine ori, am auzit pe piata afirmatia: „daca tot am masina, mai bine o folosesc, decat sa apelez la altii“ – de altfel, total incorecta. In cazul in care costurile ne demonstreaza ineficienta unui mijloc de transport propriu, mai bine renuntam la el.
O comunicare buna si multa rabdare in realizarea unei rezonante la nivel intercompanii si, implicit, la nivel de supply chain poate duce la crearea de best practices in supply chain si pe piata romaneasca.
Un supply chain corect nu poate exista in lipsa ajustarii si optimizarii nici unuia din cele cinci puncte prezentate mai sus. Nu este usor, spiritul nostru latin nu ne ajuta prea mult, insa este momentul sa viram macar cu cateva grade catre spiritul si abordarea germana, care isi face simtita prezenta cel putin pe granita de Vest a tarii. (Va urma)
Adriana PALASAN
Managing Partner Supply Chain Management Center
