Prelungirea actualului program național de transport reprezintă opțiunea solicitată de majoritatea operatorilor de transport. Este, însă, posibil acest lucru?
Majoritatea operatorilor de transport prezenți la conferința organizată de către Ziua Cargo la Poiana Brașov, precum și reprezentanții patronatelor FORT și COTAR, au arătat că, în acest moment, cel mai potrivit curs ar fi prelungirea actualului program de transport pentru încă zece ani, respectând, totuși, un anumit caiet de sarcini care să imponă, printre altele, ritm de reînnoire a parcului.
Aceasta pare să fie decizia logică, în condițiile în care atribuirile au fost, în general, gândite astfel încât să sprijine transportatorii titulari pe trasee, principala țintă fiind asigurarea unui grad cât mai ridicat de confort și siguranță pentru călători. Iar dacă acest deziderat se poate realiza fără atribuire…
Obstacole și provocări
Totuși, atingerea acestui obiectiv va fi una dificilă. Sunt voci în interiorul patronatelor care consideră că această solicitare se va transforma, mai degrabă, într-o poziție favorabilă în cadrul negocierilor cu autoritățile și, în final, se va ajunge tot la atribuire. Teama principală pare să rămână „liberalizarea“, în condițiile în care legislația europeană este la rândul ei în proces de modificare, iar deschiderea piețelor de transport călători aparent câștigă teren.
Premisa de la care pleacă mulți transportatori este aceea că „liberalizarea“ ar crea haos în România, punând în pericol existența unui mare număr de firme, care oricum au o situație financiară dificilă. Oricum, nimeni nu a explicat până în prezent cum ar trebui să arate liberalizarea – nici autorități, nici mediul privat.
Pe de altă parte, vor putea autoritățile să ducă la bun sfârșit o eventuală atribuire? Experiența recentă arată că acest sistem este foarte vulnerabil în fața justiției, atât din cauza hățișului legislativ, cât și pentru că numărul firmelor de transport nemulțumite este în creștere. Iar blocarea în justiție a atribuirii aduce un nivel de incertitudine pe care nici o afacere decentă nu ar trebui să și-o dorească.
Astfel, ceea ce inițial părea doar o tehnică de negociere, ar putea deveni singura opțiune sigură – prelungirea actualului program de transport!
„Pirateria“ se redefinește
Pe de altă parte, s-a pus întrebarea dacă actualul sistem de transport regulat mai poate continua să existe, în condițiile în care este într-o tot mai mare măsură piratat.
Astăzi, nu mai este vorba doar despre niște posesori de autoturisme care „fură“ călătorii transportatorilor în apropierea autogărilor.
Situația a devenit foarte complexă și a căpătat un anumit grad de legitimitate. De exemplu, fostele regii autonome de transport local își doresc să acopere nevoile orașului. Iar acestea sunt în creștere și depășesc adesea granițele teritoriale ale urbelor. În mod firesc, o anumită formă de colaborare va trebui identificată între operatorii privați (transport regulat județean) și fostele regii (transport local). Iar această colaborare va trebui să aibă la bază o legislație coerentă. Conferința de la Poiana Brașov a reprezentat un bun prilej pentru reafirmarea deschiderii către dialog din partea tuturor părților.
De asemenea, se așteaptă o decizie legată de transporturile ocazionale, unele dintre acestea căpătând aspect de cursă regulată – transferuri către aeroport, curse aparent turistice către diferite destinații, dar care au loc în mod regulat…
De altfel, reprezentanți ai unor firme s-au întrebat dacă nu cumva dezvoltarea acestui fenomen a dus deja la liberalizarea pieței, lăsând firmele deținătoare de licențe pentru traseu pe o nișă a eșecului. Ce valoare mai are deținerea unei licențe, dacă toate cursele profitabile pot fi piratate legal? Sigur, apariția și dezvoltarea sistemelor de comunicare prin internet, precum și e-commerce-ul, favorizează noul tip de transport.
Totodată, trebuie avută în vedere rigiditatea sistemului clasic (program de transport) care nu poate să își adapteze rapid oferta la nevoile de transport ale călătorilor.
Autoritățile caută un mod de combatere a acestui fenomen, însă… Câtă energie vor depune în această direcție? Dacă „pirații” de nouă generație vor reuși să dovedească că sunt capabili să furnizeze un serviciu de transport sigur, confortabil, bine adaptat cerințelor pieței, și toate acestea la prețuri mai mici decât operatorii cu licențe de traseu?
Lucrurile evoluează rapid, iar autoritățile vor trebui să ia o decizie pe care să o poată pune în practică. Probabil, și la acest capitol, vor trebui operate anumite schimbări legislative.
Lucian Șova, secretar general Comisia Transporturi și Infrastructură din Camera Deputaților: „Comisia așteaptă propuneri de amendare a OG 27. Prin acest act normativ, s-ar putea tranșa viitorul transportului regulat rutier de pasageri – liberalizare, atribuire sau prelungire – și, de asemenea, s-ar putea clarifica relațiile dintre transportatori și diferitele ministere. Totuși, o prelungire a actualului program de transport ar putea fi privită ca o măsură neconcurențială și abuzivă la adresa altor investitori care ar dori să realizeze transport de călători.”
Vasile Toma, președinte ATPJ Iași: „Observăm că funcționarii români privesc cu atenție spre Bruxelles, în timp ce funcționari din alte state se uită în primul rând la firmele din țara lor. Când auzim Ministerul Transporturilor vorbind de liberalizare, nu ne putem gândi decât la ceva negativ, având experiența ultimilor decenii.”
Vasile Ștefănescu, președinte COTAR: „OG 27 este în Parlament din 2011 și abia în acest an, electoral, am fost chemați la consultări. Nu putem aduce doar două-trei propuneri, după atâția ani, la un act normativ care încă de la început a fost făcut «pe genunchi». Am trimis în Parlament un act stufos, pe care dorim să îl discutăm, pentru a ajunge la o lege bună, atât pentru stat, cât și pentru transportatori.
Prelungirea actualului program de transport ar fi un lucru bun, pentru că nimeni nu trebuie să tânjească la bunul altuia. Totuși, autoritățile ar trebui să creeze o viziune pe termen lung pentru transporturile românești.”
Csuzi Istvan, director general Oradea Transport Local, vicepreședinte URTP: „Reprezentanții transportului public local ar trebui să participe la ședințele de dialog social pe teme de legislație în transporturi. Există neclarități în legislație în ceea ce privește transportul public local și conlucrarea dintre diferitele tipuri de transport. Ce înseamnă stații comune sau separate, ce înseamnă cabotaj sau concurență neloială? Noi considerăm că ar trebui să existe o integrare totală între transportul public local și ceilalți transportatori, privați. Trebuie, totodată, să avem în vedere că transportul public se desfășoară în baza unor contracte publice, iar celelalte tipuri de transport sunt comerciale. Astfel, legislația ar trebui gândită în cadrul unui grup unic de dialog pentru a evita ambiguitățile.”
Doru Marian Crăc, președinte FORT: „Se discută tot mai intens de liberalizare, însă nimeni nu vine cu o propunere concretă. FORT nu dorește liberalizare și nici măcar atribuire, deoarece experiența ne arată că atribuirea duce la corupție. Noi propunem prelungirea pe 10 ani a actualului program, cu anumite condiții privind investițiile.”
Radu BORCESCU
radu.borcescu@ziuacargo.ro
