Pe datele de 8 şi 9 octombrie, Asociaţia Română de Logistică a organizat, la Bucureşti, Gala Premiilor ARILOG, precum şi cea de-a 13-a ediţie a Conferinţei Internaţionale de Logistică şi Supply Chain, evenimente devenite deja tradiţie pentru specialiştii din domeniu, atât din ţară, cât şi din străinătate.
După cum ne-au obişnuit, specialiştii de la ARILOG au pregătit şi de data aceasta, ca la fiecare ediţie în parte, de altfel, subiecte de mare interes, invitând vorbitori de marcă, gata să răspundă celor mai importante întrebări din domeniu. Nu a lipsit, desigur, nici o serie de surprize, spre adevăratul deliciu al celor prezenţi.
Printre acestea s-au numărat un concert ARILOG Band, prezenţa în cadrul Galei Premiilor a campionului nostru Leonard Doroftei, intervievat de Emil Hossu Longin, sau, în cadrul Conferinţei, a unui caricaturist, care a adus un zâmbet în inimile participanţilor.
Excelenţă pe toate… nivelurile
Proiectul care a câştigat ediţia din acest an a Premiilor Arilog şi care va reprezenta România în cadrul ediţiei 2016 a „Best Logistics & Operational Excellence”, competiţia de profil organizată de către Asociaţia Europeană de Logistică, a adus în atenţia publicului Centrul de Distribuţie Edenia din Câmpia Turzii, realizat sub bagheta Macromex.
Macromex va reprezenta România, în 2016, în cadrul competiţiei organizate de Asociaţia Europeană de Logistică.
Macromex este unul dintre cei mai mari jucători din industria alimentară din România, cu o experienţă de peste 20 de ani pe segmentul de temperatură controlată. Compania are în portofoliu o serie de mărci inovative, cum ar fi Edenia (produse alimentare congelate), La Strada (îngheţată pret-a-porter) sau Corso (îngheţata noii generaţii), completate de alte binecunoscute mărci din grup sau partenere: Gruia, Azuris, Casa Gruia, La Lorraine, Dr. Oetker, President, Akadia etc.
Pentru produse de un înalt grad calitativ, este nevoie şi de o logistică pe măsură. Astfel, compania a construit, la Câmpia Turzii, cel mai înalt depozit din Europa de tip „high bay” pentru produse congelate, în întregime automatizat, prin intermediul a trei macarale. Cu o înălţime de 42 m, primul high-bay sub temperatură controlată din România oferă o temperatură de -24 grade C în corpul principal.
În interior, 15.560 paleţi sunt depozitaţi pe o structură metalică, aceasta constituind, totodată, structura de suport şi rezistenţă a întregii clădiri. Etanşeitatea clădirii – un element esenţial şi o provocare extraordinar de mare – a fost asigurată prin intermediul unor panouri izolatoare de 13 m, asamblate de alpinişti. Pentru protecţia împotriva incendiilor, s-a optat pentru reducerea nivelului de oxigen din interior până la aproape 16%, prin intermediul unui generator de nitrogen.
De asemenea, pentru a preveni acumularea de gheaţă în timpul încărcării/descărcării, fost adoptată soluţia unor docuri avansate, care funcţionează ca o supapă care sigilează, practic, zona, prin intermediul unor „adăposturi” gonflabile şi a două uşi. Fiecare dintre cele 5 staţii de docking dispune de propriul său echipament care reduce temperatura şi umiditatea.
Cele trei macarale automatizate care operează în depozit pot ridica 22 t şi se pot deplasa în 30 de secunde dintr-un capăt în celălalt, dar se pot opri şi se pot poziţiona cu o precizie de 2 mm de palet. Iar totul este organizat prin intermediul unui WMS modern şi inteligent şi cu ajutorul unor strategii avansate de picking.
Informaţii esenţiale
După cum precizam, cea de-a 13-a ediţie a Conferinţei Internaţionale ARILOG Logistică şi Supply Chain a adus în atenţia celor prezenţi o serie de informaţii de foarte mare interes, reunite sub „umbrela” confruntării dintre Evoluţie şi Revoluţie.
Printre subiectele discutate în cadrul conferinţei, s-au numărat provocările la care trebuie să răspundă logistica modernă, schimbările pe care le aduce noul Cod vamal al Uniunii Europene, managementul riscurilor în activitatea de expediţie, creşterea eficienţei logistice prin mapare, strategii de purchasing, instrumente informatice de management etc.
De asemenea, evenimentul a reprezentat cea mai potrivită oportunitate pentru lansarea ghidului ARILOG de bune practici în domeniul depozitării, „Warehouse info: tips and tricks”.
„Totul a plecat de la o idee a board-ului ARILOG, prin luna martie, când membrii au sugerat constituirea a două grupuri de lucru, care să se lupte cu problemele din domeniu. Pe partea de depozitare, am stabilit să construim un document care să ajute toţi beneficiarii, utilizatorii sau toţi cei care se confruntă în activitatea lor cu nevoia de depozitare, chiar dacă este vorba despre un serviciu in-house sau externalizat”, a subliniat, în cadrul conferinţei, Paul Niţă, logistic manager KLG Europe şi unul dintre iniţiatorii proiectului.
În cadrul grupului de lucru, voluntarii au organizat deja cinci întâlniri, veritabile schimburi de experienţă în cadrul cărora au putut să se familiarizeze cu problemele de depozitare din mai multe domenii de activitate. Documentul are trei secţiuni: cum să alegi un depozit, cum să îl echipezi şi cum să-l optimizezi.
„Detaliile cuprinse acolo nu trebuie interpretate ca reguli obligatorii sau ca literă de lege, ci sunt nişte păreri ale membrilor voluntari, experienţele, calculele, aportul personal al fiecăruia”, a precizat Paul Niţă.
Ce criză? Care criză?
Deşi, aşa cum a remarcat Adriana Pălăşan, vicepreşedinte ARILOG şi moderatorul conferinţei, logistica românească este marcată, în ultima vreme, de un oarecare grad de pasivitate, lucrurile, fără îndoială, merg înainte, atât în România, cât şi peste tot în lume.
Tocmai pe acest lucru a dorit să pună accentul şi Thomas Wimmer, preşedintele consiliului executiv al Asociaţiei Germane de Logistică şi vicepreşedinte ELA, în cadrul prezentării sale: „O lume în mişcare: modul în care managerii din supply chain depăşesc criza”.
De fapt, Thomas Wimmer a dorit, înainte de toate, să adreseze celor prezenţi o întrebare: Care Criză?
Peste tot în lume se transportă volume mari de mărfuri, în timp ce, la nivel mondial, au apărut noi jucători puternici. În urmă cu câţiva ani, lideri de piaţă erau SUA, Germania, Japonia. În prezent, din punctul de vedere al PIB-ului, China a urcat pe poziţia a doua, după SUA, dar pe primul loc la capitolul parităţii puterii de cumpărare (PPP). Dar în ultimul timp creşterea economică a Chinei a început să încetinească, fiind de numai 7%, în timp ce creşterea economică a României este undeva la 2,5-3,8%, moderată, dar constantă.
În luna august, economia germană a creat la fel de multe noi locuri de muncă cât au fost create pe parcursul întregului an 2012. SUA a revenit pe creştere, iar preţurile la petrol şi energie se menţin la un nivel scăzut, ceea ce stimulează dezvoltarea economică. Iar exemplele ar putea continua…
Industrie 4.0
De fapt, conform celor declarate de vicepreşedintele ELA, înscriindu-se, astfel, perfect în tematica evenimentului, este vorba mai degrabă despre o revoluţie.
Domeniul logistic trebuie să facă faţă, în prezent, unor provocări speciale, generate nu numai de schimbările sociale (grevele din Germania din ultima vreme, care au cumulat nu mai puţin de 950.000 zile sau criza refugiaţilor fiind doar câteva exemple), ci şi de cele tehnologice.
În acest context, în Germania, se foloseşte termenul de „Industrie 4.0”. Prima revoluţie industrială a fost mecanizarea, folosirea puterii apei şi a aburului. Cea de-a doua – electrificarea, care a condus la producţia de masă, cu linii de asamblare. Cea de-a treia a fost cea a informatizării, care a presupus utilizarea sistemelor electronice şi a tehnologiei informaţionale pentru optimizarea proceselor de producţie. Iar acum cea de-a patra revoluţie industrială este „internetul tuturor lucrurilor şi serviciilor”, în care lumea „reală” şi cea „virtuală” lucrează împreună, în cadrul unor „fabrici inteligente”.
Smart Factory
În cadrul conceptului de „fabrică inteligentă”, procesele de producție și cele logistice sunt interconectate. Fluxul de materiale poate fi optimizat, iar potențialele greșeli pot fi evitate. Schimbările în ceea ce privește cerințele clienților pot fi recunoscute dintr-un stadiu tipuriu, iar schimbările de pe piață pot fi abordate într-o manieră eficientă.
Se creează sisteme cyber-fizice (CPS), iar componentele sistemului de producție, cum ar fi mașinăriile sau utilajele, sunt interconectate și legate la un sistem de planificare a resurselor. Astfel, cantități minime de piese sau subansamble pot fi produse în structuri de cost asemănătoare cu cele ale producției de volum.
Mașinile sunt capabile să își organizeze singure propriile procese de producție, roboții colaborează cu ființele umane pe liniile de asamblare, iar vehiculele autonome fără șofer îndeplinesc funcții logistice.
Filosofia „Industriei 4.0” determină ciclul de viață complet al unui produs, de la cercetare-dezvoltare, la producție, testare, utilizare, întreținere, reparații sau chiar reciclare. Instrumente care erau până acum considerate a fi pasive, mașini sau dispozitive de transport, sunt echipate cu „ochi și urechi” digitale (senzori), precum și cu „mâini și picioare” (elemente de acționare) și sunt controlate prin intermediul sistemelor IT, centralizate sau descentralizate.
Astfel, procesele industriale care utilizează tehnologii digitale devin mai inteligente și se creează noi modele de business, în cadrul cărora experiența și know how-ul în software și în tehnologii digitale pot determina succesul companiilor. Analiza inteligentă a datelor permite companiilor să ofere produse croite cu precizie pe măsura cerințelor clienților, iar informațiile pe care le colectează un produs „inteligent” pe parcursul duratei sale de viață contribuie la dezvoltarea de noi produse și soluții.
Meserii care vor dispărea
Toate acestea generează schimbări și la nivelul pieței muncii. Deși toată lumea se teme că mașinile vor înlocui complet factorul uman în procesul de producție, nu acesta va fi rezultatul, ci o specializare orientată pe procese. Nu în ultimul rând, se impune un grad mai mare de specializare a personalului din toate domeniile, un training vocaţional, dar, în acelaşi timp, şi o experienţă interdisciplinară superioară.
Totuși, există anumite poziții sau ocupații care este foarte posibil să fie înlocuite de roboți sau computere în următorii 20 de ani. Printre acestea se numără operatorii de vânzări telefonice (probabilitate de 99%), consilier fiscal (98%), contabil/auditor (94%), agent imobiliar (86%). Cele mai puțin vulnerabile job-uri sunt cele de pompier (17%), inginer chimist (2%) și dentist (sub 1%). În logistică, expeditorii au 99% șanse să fie înlocuiți de computer, apoi mecanicii de locomotivă – 96%, șoferii de camion – 79%, poștașii – 68%, pickerii – 38%, comandanții de nave – 27%, controlorii de trafic – 11%, dezvoltatorii de software – 4%, managerii de vânzări – 1% și constructorii de nave – sub un procent.
Toate aceste tendințe vor impune cerinţe şi privind organizarea și eficientizarea supply-chain-ului. Acesta trebuie să facă planning integrat şi nu trebuie să se bazeze exclusiv pe camioane, ci să integreze toate celelalte moduri de transport în mod optim.
Probleme și soluții
Nu în ultimul rând, Thomas Wimmer a adus în atenţia celor prezenţi câteva dintre rezultatele unui sondaj realizat de organizaţia internaţională BVL, care a identificat, prin răspunsurile participanţilor, jucători mari din domeniu, câteva dintre tendinţele cheie ale logisticii moderne. Printre acestea se numără networkingul, complexitatea operaţiunilor globale, avansul tehnologic, prevederile legale, riscurile, presiunea pe costuri, infrastructura deficitară etc.
Printre strategiile de răspuns la aceste provocări, identificate de managerii chestionaţi, se numără planificarea integrată, integrarea end-to-end, standardizarea proceselor, investiţiile în tehnologie, viteza de decizie, managementul talentului şi al resurselor, cooperarea guvernamentală sau cea pe orizontală/verticală, externalizarea etc.
În completarea conferinţei, mai mulţi jucători importanţi de pe piaţă şi-au putut prezenta serviciile, soluţiile şi ideile, în cadrul unei mini-expoziţii. Nu în ultimul rând, a fost organizată şi o vizită la Toneli Packing Center, ca parte a efortului de promovare a bunelor practici în domeniul logisticii.
Raluca MIHĂILESCU
raluca.mihailescu@ziuacargo.ro
