PwC: Prelungirea vieții profesionale, impact major în PIB

Prelungirea vieții profesionale a persoanelor vârstnice ar putea crește PIB-ul ţărilor membre ale OCDE cu 2 trilioane de dolari, arată un raport PwC. Indexul Golden Age măsoară cât de bine valorifică țările membre OCDE puterea economică a angajaților de vârsta a treia.

Țările membre ale OCDE ar putea înregistra o creştere de aproximativ 2 trilioane de dolari a produsului intern brut (PIB), pe termen lung, dacă rata de ocupare a forței de muncă pentru persoanele cu vârsta de peste 55 de ani ar fi egală cu cea a Suediei, cea mai performantă țară din UE în această privinţă, potrivit unui studiu al economiştilor PwC.

Indicele „Golden Age” calculat de PwC reprezintă o medie ponderată a unei serii de indicatori – printre care ocuparea forței de muncă, veniturile și participarea în programe de formare – care reflectă impactul pe piața forței de muncă al angajaților cu vârste de peste 55 de ani în 34 de țări OCDE.

Creșterea potențială pe termen lung a PIB-ului variază semnificativ între țări, de la aproximativ 1% în Coreea și 2% în Japonia, până la aproximativ 16% în Grecia. Alte țări care se situează la coada clasamentului ar putea obține, de asemenea, câștiguri mari, cum ar fi Belgia (13%) și Slovenia (12%). Având în vedere dimensiunea sa, SUA ar avea cel mai mare potențial de câștig în termeni absoluți, de aproximativ 0,5 trilioane de dolari (aproximativ 3% din PIB).

“Între 2015 și 2035, numărul persoanelor cu vârsta peste 55 de ani în țările cu venituri mari (din cadrul OCDE) va crește cu aproape 50%, până la aproximativ 538 de milioane. Este o veste îmbucurătoare că trăim mai mult, însă îmbătrânirea rapidă a populației exercită o presiune financiară semnificativă asupra sistemului de sănătate și de pensii. Pentru a compensa aceste costuri mai mari, considerăm că angajaților de vârsta a treia ar trebui să li se permită și chiar să fie încurajați să rămână în activitate mai mult timp. Acest lucru ar spori puterea de cumpărare și ar conduce la creşterea PIB-ului, implicit a veniturilor din impozite si taxe”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.

• Islanda este în vârful clasamentului, urmată de Noua Zeelandă, Israel și Suedia

• Israel, Germania și Australia au înregistrat cel mai mare avans în clasament

începând 2003, în timp ce Mexic, Turcia și Grecia au coborât fiecare 12 poziții în acest clasament

• Marea Britanie rămâne la mijlocul clasamentului – performanța sa în termeni absoluți a crescut în timp, dar a crescut totodată și performanța medie la nivelul OCDE
• Raportul analizează implicațiile acestor rezultate pentru state şi pentru mediul de afaceri

România trebuie să caute să prelungească viaţa activă a persoanelor de vârsta a treia pentru a face faţă îmbătrânirii rapide a populaţiei.

PwC Golden Age Index, rezultate-cheie

Țările nordice sunt şi de această dată în vârful clasamentului, Islanda ocupând primul loc, Suedia locul patru și Norvegia locul șase. Danemarca (13) și Finlanda (14) nu înregistrează performanțe la fel de spectaculoase precum vecinii lor, totuși se situează în prima jumătate a clasamentului OCDE.

Israel a urcat un o poziție față de anul trecut, ocupând locul trei, Coreea de Sud și Japonia au urcat fiecare câte două poziții până pe locul şase, respectiv locul opt, Australia urcat patru poziții până pe locul 12, iar Germania două locuri până pe locul 15.

Raportul PwC analizează în detaliu tendințele din Marea Britanie, care oferă, de asemenea, câteva exemple pentru alte țări. Deși în Marea Britanie s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește rata de ocupare a persoanelor în vârstă, mai sunt multe de făcut – cu un potențial de creștere a PIB-ului cu 80 de miliarde de lire sterline, dacă Regatul Unit ar putea egala performanța Suediei în ceea ce priveşte integrarea în muncă a persoanelor vârstnice.

Printre prioritățile guvernelor din cadrul OCDE, se numără:

• reformarea sistemului de pensii și furnizarea altor stimulente financiare pentru încurajarea pensionării târzii;
• sprijinirea formării/recalificării persoanelor în vârstă, în special ca răspuns la schimbările tehnologice, cum ar fi creșterea automatizării;
• introducerea măsurilor de combatere a discriminării pe motive de vârstă în toate aspectele legate de ocuparea forței de muncă.

“Corelația dintre indicii calculaţi de PwC “Young Workers” și “Golden Age” sugerează că angajarea persoanelor în vârstă nu îi impactează negativ pe cei mai tineri. Cercetările noastre arată că politicile flexibile de muncă implementate în țările care înregistrează cele mai bune performanțe conform studiului „Golden Age” stimulează totodată femeile să rămână în activitate mai mult timp”, a precizat Ionuţ Simion.

„Pentru România, o ţară care înregistrează o îmbătrânire accelerată a populaţiei, identificarea modalităţilor de a menţine pentru o perioadă mai lungă de timp în viaţa activă profesional persoanele vârstnice va deveni un factor crucial pentru păstrarea viabilităţii sistemului public de pensii. Trebuie să fim mai inovativi în privinţa modului în care concepem politicile sociale şi economice pentru a veni în întâmpinarea nevoilor muncitorilor vârstnici şi pentru a încuraja angajatorii să ofere posibilitatea de muncă flexibilă şi opţiuni de pensionare parţială”, a adăugat Ionuţ Simion.

Despre raport:

• Metodologie: Indicele PwC Golden Age prezintă performanța țărilor din perspectiva următorilor indicatori ai pieței muncii (cu ponderi relative indicate în paranteze): rata de ocupare a persoanelor cu vârste între 55-64 de ani (40% pondere); rata de ocupare a persoanelor cu vârste între 65-69 de ani (20%); diferența de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă a persoanelor cu vârste între 55-64 de ani: raportul femei/bărbați (10%); ponderea persoanelor cu vârste între 55-64 ani cu o fracțiune de normă; câștigurile salariale a persoanelor cu vârste cuprinse între 55-64 de ani față de persoanele cu vârste între 25-54 ani (10%); vârsta medie efectivă de ieșire la pensie (5%); şi rata de participare la programe de formare: a persoanelor cu vârste între 55-64 de ani și a celor cu vârste între 25-54 de ani (5%).

Acești indicatori sunt standardizati, ponderați și agregați pentru a genera scorurile indicilor pentru fiecare țară. Scorurile sunt recalibrate pe o scară de la 0 la 100, valoarea medie de 50 fiind stabilită pentru toate țările din cadrul OCDE pentru anul de bază 2003. Cu toate acestea, valorile medii ale indiciilor pentru 2007, 2014 și 2015 pot fi mai mari sau mai mici decât valoarea de bază din 2003.

Toate datele sunt preluate de la OCDE. Raportul se concentrează mai ales pe grupa de vârstă cuprinsă între 55-64 de ani din motive cantitative. Cu toate acestea, sunt incluse ratele de participare a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 65-69 de ani pe piața muncii și sunt luați în considerare toți angajații cu vârsta peste 55 de ani în calculul creșterii potențiale a PIB-ului datorită ratelor de participare mai mari ale angajaților de vârsta a treia. Cele mai recente date disponibile pentru toate țările vizate sunt pentru anul 2015.

• Studiul PwC Golden Age Index este disponibil online la www.pwc.co.uk/goldenage