Obligațiile fiscale suplimentare, respectiv dobânzile și penalitățile de întârziere stabilite de către ANAF în luna decembrie 2014 pentru anumite firme de transport datorită reclasificării diurnelor drept venituri salariale, a creat un puternic val de nemulțumire în rândul transportatorilor.
Cu această ocazie s-a putut observa o solidaritate a firmelor de transport, susținută de asociațiile profesionale și parteneri media, care a avut rolul să determine ANAF în data de 23 decembrie 2014 să suspende inspecțiile fiscale pentru a se clarifica asupra corectitudinii măsurilor luate. Astfel, ANAF a solicitat anumite clarificări Ministerului de Finanțe Publice cu privire la cadrul legislativ, respectiv eligibilitatea măsurilor punitive întreprinse.
Răspunsul Ministerului Finanțelor Publice emis în data de 30 decembrie 2014 (trebuie apreciată promptitudinea răspunsului în acest caz) a fost interpretat drept unul favorabil și, deși recomandă ANAF să efectueze „o amplă documentare“ respectiv „obținerea unor soluții de interpretare“ a legislației specifice, înaintea adoptării unor astfel de măsuri, clarificarea pe aspecte de fond a subiectului, respectiv clasificarea remunerației drept diurnă sau venit salarial, a fost amânată de Ministerul Finanțelor Publice până la primirea unui răspuns din partea Ministerului Muncii. De asemenea, ulterior întâlnirilor dintre reprezentanții transportatorilor și reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice, s-a agreat ca și Comisia Fiscală Centrală să emită o decizie privind acest subiect, termenul avut în vedere pentru eliberarea acesteia fiind 15 februarie 2015.
Având în vedere cele prezentate mai sus, ar trebui subliniate anumite aspecte de care ar trebui să țină cont părțile implicate. În primul rând, abordarea recentă a ANAF s-ar dovedi incorectă în relația cu anumiți transportatori deoarece poate fi considerată speculativă sau oportunistă, având în vedere principiile generale de conduită reglementate de către Codul de Procedură Fiscală (Ordonanța nr. 92/2003, cu modificările și completările ulterioare). Astfel, conform Capitolului II, articolul 5 alineatul (1) din actul normativ menționat: „Organul fiscal este obligat să aplice unitar prevederile legislaţiei fiscale pe teritoriul României, urmărind stabilirea corectă a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat.“
Este cunoscut faptul că au existat numeroase inspecții fiscale efectuate de către ANAF în anii anteriori la firme de transport și care nu au rezultat în reclasificarea diurnelor drept venituri salariale.
Un contraargument care ar putea fi susținut de ANAF este că identificarea acordării de diurne în mod excesiv de către transportatori a fost identificată recent în cadrul proiectului pilot întreprins pe parcursul anului 2014. Totuși, chiar și în această situație excepțională, ANAF are obligația, conform articolui 7 privind „Rolul activ“ din același act normativ, de a îndruma contribuabilii în aplicarea prevederilor legislației fiscale fie ca urmare a solicitării contribuabililor, fie din iniţiativa organului fiscal.
Abordare speculativă
În cazul în care autoritățile fiscale consideră că diurnele trebuiau asimilate veniturilor salariale, ANAF ar aplica un tratament discriminatoriu și inechitabil pentru anumite firme de transport datorită faptului că nu are capacitatea, respectiv resursele necesare pentru a controla decât un procent foarte mic din numărul firmelor de transport, aceste firme având să suporte obligații fiscale suplimentare semnificative, care, într-adevăr, ar putea aduce aceste firme în pragul insolvenței.
De asemenea, efectuarea de verificări de către ANAF doar la sfârșitul perioadei de prescripție (5 ani) se dovedește a fi o abordare speculativă care are rolul de a stabili majorări de întârziere semnificative și nu demonstrează rolul activ al ANAF de îndrumare a contribuabilului pentru aplicarea în mod corect a legislației fiscale.
Chiar dacă se va concluziona că tratamentul diurnelor a fost utilizat în mod abuziv datorită plafoanelor ridicate pentru deplasările externe, ANAF împreună cu Ministerul Finanțelor Publice ar trebui să adopte măsuri de prevenire în viitor a abuzurilor, precum reducerea plafoanelor pentru diurnele acordate în cazul deplasărilor externe, și nu adoptarea unor măsuri punitive asupra unui număr foarte mic de firme de transport (datorită imposibilității ANAF de a verifica majoritatea transportatorilor) prin reclasificarea diurnelor drept venituri salariale retroactiv. Aplicări eronate sau poate chiar abuzive identificate ca practică generală ar trebui clarificate și notificate în mod public, modificate din punct de vedere legislativ corespunzător (reducerea plafoanelor pentru diurnele externe) și verificate în viitor pentru ca ANAF să demonstreze că acționează în conformitate cu principiile de conduită impuse de către cadrul legislativ existent.
Stabilirea unor obligații fiscale suplimentare doar la anumite firme de transport s-ar dovedi un tratament inechitabil, care ar crea distorsiuni concurențiale semnificative.
Alexandru BOBOC
Consultant Fiscal, Partener Jinga & Asociații
alexandru.boboc@ja.ro
Telefon: 0371 136 502
