Situația este complexă și dificil de pronunțat într-o structură clară, tocmai pentru că momentul prin care trec transportatorii români este unul nesigur și neclar. Această nesiguranță are un impact psihologic asupra tuturor celor implicați în transport: de la administratori, personal TESA, șoferi, cu efecte ca stres, tensiune și destule frustrări.
Cea mai mică parte dintre șoferi se gândesc la incertitudinea locului de muncă, la schimbările ce o să intervină în acest domeniu, pentru că, zic ei, sunt orașe mici în care cu greu găsești un job pentru 2.000 de lei salariu. Pentru un șofer de TIR pe comunitate, unde venitul era peste 9.000 de lei/lună, schimbarea este drastică.
Aceasta în contrast cu cei mai optimiști, care consideră că Europa are nevoie de șoferii de TIR români. Aici, ar fi de studiat un alt aspect legat de comportamentul șoferilor profesioniști… și anume: De ce un șofer din România, care lucrează la o firmă străină, respectă întocmai cultura organizațională și regulile firmei și la o firma românească, nu? Nu cred că este vorba de 300 de euro în plus la salariu… sunt și alte aspecte ale managementului organizațional, care nouă ne scapă.
Șoferii…
O altă parte profită de această situație, caută să facă „valuri”, influențând colegii și sperând la salarii mai mari, fiind bucuroși de preconizarea falimentării multor firme transportatoare, fără să se gândească că, astfel, ar rămâne să lucreze doar cei buni și pregătiți foarte bine profesional și, de ce nu, comportamental.
Avem nevoie de șoferi capabili profesional, educați, pentru că fiecare dintre aceste aspecte are consecințe asupra modului de funcționare a firmei, a transportului, a siguranței circulației, prin pregătirea profesională: abilități de condus, mecanică, greșeli în trafic, accidente, cunoștințe și moral: imaginea firmei și, implicit, a României, în afara granițelor.
Cei mai mulți dintre șoferi (din 200 de respondenți, peste 150) au răspuns că stresul nu le aparține lor, ci firmelor, deoarece ele sunt răspunzătoare (plătind amenzi) pentru nerespectarea legilor țărilor tranzitate.
Transportul a devenit un domeniu în care principala provocare a administratorilor nu este cum să facă performanță, ci cum să facă față cerințelor șoferilor, nicidecum pregătirii lor profesionale să acorde atenție sporită. Altfel spus, ne aflăm într-un moment în care motorul nu este al mașinii sau al pieței, ci al șoferului.
… și patronii
Administratorii se simt abandonați de susținerea politică, șantajați de șoferi, vizați de autorități, controale, amenzi, și apar frustrări, pentru că au făcut investiții, de la camioane noi, motorină, aparate, monitorizare GPS, comunicare digitalizată, personal TESA pregătit, tot ce trebuie ca această afacere să meargă, sunt blocați de la cel mai înalt nivel, cel politic, și de cel de personal-care nu ar trebui să existe.
Dacă ar fi să comparăm domeniul transporturilor cu domeniul serviciilor de servire de exemplu, ospătarii, observăm aceeași disperare a managerilor privind lipsa de personal și lipsa pregătirii profesionale, în același timp cu cerințe ridicate ca numerar față de piață și posibilitățile muncii. Diferența dintre șoferii profesioniști și alte domenii este unitatea de care dau dovadă șoferii (prin sindicat, prin grupuri organizate pe rețele de socializare, prin parcări) și insistența de a cere salarii mai mari decât se poate oferi. Pregătirea majorității șoferilor este slabă, din lipsă de experiență și implicare (inclusiv prin informare), în această meserie, ceea ce duce la accidente, amenzi, penalități, muncă în plus pentru dispecerat, în vederea monitorizării și a instruirii lor.
Un obstacol întâlnit în activitatea transportatorilor poate însemna o confirmare a faptului că, de cele mai multe ori, ce avem de făcut este foarte greu, sau aproape imposibil, sau doar o etapă necesară spre atingerea a ceea ce ne-am propus și o sursă de satisfacție și realizare, odată ce obstacolul a fost depășit.
Un eșec poate fi o oportunitate excelentă de a îmbunătăți lucrurile, prin regândirea unei acțiuni, astfel încât să maximizăm avantajele pe care le putem obține și să minimalizăm dezavantajele. Un client pierdut pentru firmă poate însemna un eșec major, sau poate fi privit ca un semn că este momentul să schimbăm strategia de lucru cu clienții, că trebuie să îmbunătățim serviciile oferite și, în acest fel, să ne eficientizăm activitatea.
Și, totuși, le rămâne un singur lucru de făcut transportatorilor: să meargă înainte!
Cu toate acestea, doar cu transportatorii putem merge oriunde și …oricum.
Cum reușesc firmele mari, de succes, în ceea ce privește personalul?
- Reguli stricte și instrucțiuni.
- Comunicare scurtă, clară cu șoferul.
- Training-uri pentru informare (mulți au experiență de condus, dar au dificultăți la completarea unui CMR).
- Corectitudine
Andreea GHEORGHE
Psiholog specializat în psihologia transporturilor
gheorghe.andreeaioana@yahoo.com
