Trăim vremuri interesante, în care lucrurile par să se schimbe peste noapte. Reglementări noi, produse noi, industrii noi. Când totul pare să țină doar de fler, informații din interior și noroc, de ce să ne mai batem capul să înțelegem modul de gândire economic și, în general, de ce să ne mai batem capul să învățăm?
Ei bine, poate că tocmai aici este secretul, evident, un secret ascuns în plin soare.
Studiul modului în care oamenii interacționează și a modului în care iau decizii ne poate ajuta să obținem acel avantaj competitiv după care tânjim cu toții.
Economia și gândirea economică, dincolo de formulele super sofisticate ce par vrăji dintr-un ținut fantastic, se rezumă la o relație simplă: Raritate – Alegeri – Interacțiune.
De ce unii reușesc și alții nu?
Simplu spus, oamenii își doresc lucruri care nu există în cantități nelimitate și, pentru a le obține, fac anumite alegeri și interacționează cu ceilalți oameni pe baza alegerilor făcute. Un exemplu bun este numărul de clienți. În funcție de ceea ce ne propunem (cifră de afaceri, prezență teritorială etc.) vom face niște alegeri (cum investim, în ce, cât) și vom începe să interacționăm cu ceilalți, pentru a ne atinge obiectivele.
Totul pare simplu, nu? Și atunci, de ce unii reușesc și alții nu? Ce diferă? Ei bine, răspunsul nu este unul unidimensional, dar, cu siguranță, înțelegerea conceptelor economice face parte din rețeta succesului.
Așa cum spuneam mai sus, comportamentul economic presupune o serie de alegeri făcute pentru a obține accesul la o resursă rară, alegeri materializate într-o serie de interacțiuni umane. Această definiție se aplică atât în comportamentul unui individ sau al unei companii, cât și în comportamentul statelor. Plecând de la această constatare, putem vorbi despre microeconomie și macroeconomie.
Microeconomia reprezintă studiul comportamentului economic la nivelul individului, companiei sau al unei industrii.
Macroeconomia, al comportamentului economic la nivelul unei regiuni, țări, continent sau global.
Cele două domenii de studiu nu se exclud, ci sunt, mai degrabă, ca un set de păpuși Matrioska.
Instrumente utile
Mai departe, mi-am propus să aduc în discuție câțiva termeni ce ne vor ajuta, în articolele următoare, să observăm și să înțelegem mișcările economice și, în egală măsură, să ne ofere instrumentele necesare unor alegeri economice profitabile.
Cost de oportunitate: Unii economiști spun că acesta este adevăratul cost al unui produs/serviciu. Acest cost reprezintă valoarea la care renunț atunci când fac o alegere. Pentru a înțelege, o să dăm următorul exemplu: dacă un salariat renunță la o slujbă bine plătită, pentru a se lansa într-o afacere, costul lui de oportunitate este dat de totalitatea beneficiilor la care renunță (salariu, asigurări, mașină etc.). Acest concept al costului de oportunitate este extrem de important și este foarte util în înțelegerea comportamentului actorilor economici.
Câștigul: Este acel beneficiu pe care îl obțin din schimbul economic. Atenție, prin câștig nu înțelegem exclusiv profit, ci orice beneficiu obținut.
După cum putem vedea, prin alegerile pe care le facem, plătim un cost, dar sperăm să obținem întotdeauna un câștig. Comportamentul economic înțeles ca interacțiune umană bazat- pe alegeri făcute pentru a obține acces la resurse limitate nu poate exista în afara noțiunii de câștig. Aceste interacțiuni, făcute pe baza alegerilor fundamentate pe costuri și câștiguri, pot duce la următoarele tipuri de comportament economic:
- Specializare: concentrarea eforturilor într-un singur tip de activitate (de exemplu, transport);
- Diviziunea muncii: alegerea unei singure componente dintr-un proces (de exemplu, transporturi speciale);
- Avantajul comparativ: identificarea zonei cu cel mai avantajos/mic cost de oportunitate.
Despre modul în care observăm și interpretăm interacțiunile economice vom vorbi pe larg într-un articol viitor
Marius DUMITRENCO KELLER
Trainer și Psihoterapeut
marius.dumitrenco@gmail.com
