În ultima perioadă, am analizat profilul de personalitate al managerilor români, iar câteva concluzii sunt clare. Mă voi opri, în cele ce urmează, asupra elementelor comune și a diferențelor de percepție pe care le-am identificat în timpul studiului.
Din studiul profilului de personalitate al managerilor români, se desprind câteva caracteristici comune: Reacția în situații de stres și Trăirile afective dominante.
Reacția în situații de stres, pentru majoritatea dintre participanții la studiu, i-a încadrat în categoria:
– Raționalul: Pentru a elimina sursa stresului, analizează obiectiv situația și generează soluții originale, pentru a depăși problema apărută. Dacă acest lucru nu este posibil, își restructurează modul de a vedea lucrurile, apelând la umor sau găsind beneficii secundare pentru situația dată.
În interacțiunea cu oamenii, managerii se împart în două categorii, echilibrul fiind, bineînțeles, între cele două.
– Autoritarul, care preferă să dea ordine, decât să le execute. Ocupă, adesea, poziții de confruntare, atunci când ceilalți îi contestă decizia. Poate alege soluții îndrăznețe, iar, în caz de succes, are tendința de a-și aroga meritele.
– Popularul, care preferă compania celorlalți, legând ușor noi relații și prietenii. Adeseori, devine lider de grup, fiind apreciat de către ceilalți prin faptul că știe să se facă plăcut. El pune un accent mai mare pe relații și prietenii, decât pe sarcini.
Dacă la încrederea în sine managerii români stau foarte bine, mai au de lucrat la reacții și la relația cu ceilalți.
Trăiri afective dominante
Ce-i diferențiază pe manageri în rata succesului afacerii pe care o conduc, sunt trăirile afective dominante.
– Optimistul este orientat spre viitor, face parte din categoria celor care apreciază viața și știu să se bucure de evenimentele pozitive, fără a se lăsa afectați de cele negative. Nu poate sta supărat mult timp, lumea dorind să fie în preajma sa datorită veseliei și optimismului demonstrat.
La fel de importantă este și reacția managerilor în situații de conflict, pentru relația cu angajații și colaboratorii. Aici s-au împărțit în mai multe categorii:
– Executorul este o persoană calculată, cu sânge rece, ce nu acționează sub impulsul de moment, ci își controlează adecvat stările de furie sau de frustrare. În relațiile cu ceilalți, poate apela la orice mijloc, inclusiv manipulare sau jocuri de culise, pentru a-și atinge scopurile.
– Liniștitul se înfurie foarte rar, iar atunci când o face poate trece cu destulă ușurință peste supărarea sau frustrarea resimțită. Fire comodă, preferă să nu pună la suflet necazurile pricinuite de către ceilalți și să caute consensul, în cazul unor situații de conflict.
– Nervosul, se enervează ușor, percepând, de multe ori, acțiunile celorlalți ca fiind rău intenționate. În cazul firilor închise, tensiunea se acumulează treptat, răbufnind, ulterior, pe neașteptate, la o intensitate puternică. În cazul firilor deschise, nemulțumirile sunt exprimate, frecvent, prin reacții de tip coleric sau, chiar, agresiv.
În ce categorie crezi că te afli?
Expresia „dezvoltare personală”, atât de des folosită în ultimii ani, se referă, din punct de vedere psihologic, la cunoașterea de sine, la conștientizarea unor aspecte ale personalității tale, a reacțiilor tale și o observare predictivă a celorlalți din câmpul tău de interes.
Cu toții avem nevoie de dezvoltare personală. Dar, ca manager, e necesar să utilizezi dezvoltarea personală cu dublă aplicabilitate: viața personală și viața profesională, pentru impactul pe care îl au acțiunile tale asupra angajaților, firmei și vieții tale.
În cadrul unei firme, nu sunt „eu, managerul”, sunt tot „eu, persoana”. Mulți cititori o să contrazică acest rând, spunând că ei reușesc să fie alte persoane la birou, în preajma angajaților și clienților. Reușești o săptămână, două, deja, într-a treia, autocontrolul nu poate fi atât de bun și tot răbufnești. Angajații, oricum, nu o să înțeleagă motivul „ieșirii” tale, pentru că, săptămâna trecută, s-a întâmplat ceva și mai grav și nu ai făcut atâta caz. Din perspectiva lor, așa se vad lucrurile. Ca manager, contează cum te percepi în relație cu propria persoană, cu ceilalți și în diferite situații, dar la fel de important este și cum te percep ceilalți (angajați, colaboratori).
Dacă o persoană are dificultăți în viața familială sau să comunice eficient, se va comporta la fel și în cadrul firmei și va avea așteptări ca angajații să știe ce au de făcut sau cum să se comporte într-o anumită situație. Angajatul face ce știe din punctul lui de vedere, pe segmentul lui de activitate, iar firma funcționează din perspectiva managerului care organizează, planifică și are gândirea de ansamblu asupra întregii activități.
Cu toții ne dorim angajați care să vadă în ansamblu, să poată lua decizii și să fie hotărâți atunci când realizează o activitate. Când descoperiți în firmă un astfel de profil de personalitate, îl puteți promova pe un post în care să aibă responsabilități și unde poate lua decizii.
De ce este necesară cunoașterea de sine și dezvoltarea personală la manageri?
– Să poată înțelege și altfel oamenii din firmă și modul lor de a lucra.
– Să fie conștient de efectele comportamentului lui asupra angajaților și colaboratorilor, atât pozitive, cât și negative. Când apar efecte pozitive, e necesar să vedem beneficiile care au apărut și apoi să întărim unele comportamente, pentru a se transforma într-unele productive. În cazul în care comportamentul managerului produce efecte negative asupra angajaților, pot apărea sentimente ca iritare, nepăsare, delăsare, care, transformate în acțiuni, produc eșec.
– Să învețe să fie echilibrat. Între autoritate și popularitate, între optimism și realitate, etc… Echilibrul managerului este primit de către angajați ca și corectitudine.
– Să înțeleagă utilitatea tehnologiei în firmă și să-i determine și pe angajați să îmbrățișeze tehnologia. Dacă un manager înțelege utilitatea unui program, va da încredere și angajaților. Prin utilizarea tehnologiei și a noilor programe apărute în transport, cu siguranță va economisi personalului câteva ore pe săptămână pentru evidențe, informații, calcule exacte, rezultând eficiență, timp care poate fi alocat spre a dezvolta altceva sau pentru relaxare.
Ce trebuie făcut?
Puteți începe prin acceptarea unor dificultăți personale și/sau profesionale, prin aplicarea unui test de personalitate, pentru a vă cunoaște/confirma punctele forte și ce anume aveți de îmbunătățit și pentru a primi sugestii și cum să o faceți. De asemenea, prin participare la cursuri cu diferite tematici, training în companie pe diferite teme (de exemplu, comunicare eficientă, lucrul în echipă). În acest fel, veți observa limitele, dar și potențialul personalului, de la manager la angajați.
Andreea GHEORGHE
Psiholog specializat în psihologia transporturilor
gheorghe.andreeaioana@yahoo.com
