Anul 2018, când România sărbătorește Centenarul Marii Uniri, este, încă de la început, marcat de provocări și instabilitate. Europa încearcă să își definească viitorul într-o lume a turbulențelor, aflându-se într-un proces de reflecție internă asupra propriei identități – o Europă cu mai multe viteze, sau viitoarele State Unite ale Europei?
Deși scenariul „Mult mai mult, împreună” ar putea reprezenta cel mai bine idealul unificării europene, în realitate, Europa de Vest se confruntă cu o creștere a protecționismului, iar procesul privind ieșirea Marii Britanii din UE continuă, fiind prioritar ca, în negocierile din 2018, să se asigure atenuarea efectelor negative asupra industriei transportului rutier ale Brexit-ului, așteptat în martie 2019.
Un an dificil
În acest context, nu trebuie uitat că România va asigura Președinția Consiliului UE în ianuarie-iunie 2019, perioadă cheie pentru Uniunea Europeană, în care se va finaliza procesul de reflecție privind viitorul UE, dar și procesul de revizuire a legislației europene în domeniul transporturilor rutiere, cunoscută ca „pachetul mobilitate”.
Anul acesta nu va fi ușor pentru transporturile internaționale.
Dezbaterile „pachetului mobilitate” la nivelul Parlamentului European și al Consiliului European se anunță dificile, reflectând tot mai mult vocea Alianței Rutiere a Statelor Vest-europene, precum Franța și Germania.
Un semnal de alarmă este faptul că, recent, Curtea Europeană de Justiție a hotărât că șoferii profesioniști nu pot efectua la bordul vehiculului lor perioada de repaus săptămânal normală.
Au fost, astfel, legalizate măsurile protecționiste ale Franței, Belgiei și Germaniei, fiind ignorat actualul proces de revizuire a Regulamentului European nr. 561/2006 privind timpii de conducere și de odihnă. Imediat după publicarea acestei hotărâri a CEJ, Olanda a anunțat că interzice efectuarea perioadei de repaus săptămânal normală în vehicul și există pericolul ca și alte țări să adopte măsuri similare, anul acesta.
În fața acestor provocări fără precedent, industria transporturilor rutiere din România are nevoie de implicarea activă a Ministerului Transporturilor și a europarlamentarilor români în procesul de revizuire a Regulamentului nr. 561/2006, în sensul clarificării faptului că perioada de repaus săptămânal normală de 45 h poate fi efectuată de șoferii profesioniști în cabina camioanelor, conform practicii de peste 11 ani din sectorul transporturilor rutiere.
Cabinele camioanelor moderne oferă șoferilor profesioniști posibilitatea efectuării perioadei de repaus săptămânal în condiții de siguranță și confort.
Un alt subiect fierbinte al pachetului de mobilitate va continua să fie propunerea Comisiei Europene pentru o Lex Specialis de aplicare a Directivei Detașării în Transporturile Rutiere.
UNTRR a transmis instituțiilor europene o Declarație comună împotriva aplicării Directivei Detașării Lucrătorilor la operațiunile de transport internațional, semnată de asociația noastră, alături de un număr în creștere de asociații profesionale de transport rutier din 18 State Membre UE – Belgia, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Grecia, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania, Marea Britanie.
Alăturarea asociațiilor profesionale din Belgia – Asociația de Curierat Belgiană (BCA) și Consiliul European al Expeditorilor (ESC), care au semnat, recent, Declarația noastră comună, demonstrează că aplicarea forțată a Directivei detașării în transporturile rutiere de marfă și de persoane afectează negativ toate operațiunile de transport rutier internațional din UE, limitând activitățile pentru marea majoritate a companiilor de transport din Uniune.
Discuțiile pe marginea pachetului mobilitate abordează și problematica digitalizării documentelor aferente transportului de mărfuri, oferind oportunități de reducere a poverii administrative pentru transportatorii rutieri și de creștere a eficienței lanțurilor de logistică.
Având în vedere că transportatorii rutieri români și-au exprimat interesul pentru utilizarea e-CMR și pentru simplificarea procedurilor aferente contractelor de transport, UNTRR a realizat demersuri pentru accelerarea aderării României la Protocolul e-CMR, iar autoritățile române au fost deosebit de receptive, sprijinind adoptarea e-CMR.
Apreciind deschiderea autorităților române față de demersurile asociației noastre, UNTRR va sprijini, anul acesta, inițierea unor proiecte e-CMR pilot, precum România – Grecia și Serbia – România, în colaborare cu IRU și alte asociații profesionale de transport din UE și din regiunea Balcanilor.
Transport pasageri
Și sectorul transporturilor rutiere de persoane beneficiază de oportunități importante anul acesta.
Cel de-al doilea pachet privind mobilitatea curată, propus de CE, conține măsuri de liberalizare a piețelor naționale pentru servicii regulate cu autobuze și autocare și a excursiilor locale în UE.
Comisia Europene recunoaște transportul cu autobuzul și autocarul ca fiind cel mai curat, sigur și mai eficient mijloc de transport, fapt evidențiat de mulți ani de industria transporturilor rutiere de persoane, în cadrul campaniei globale pentru Mobilitate Inteligentă (Smart Move).
Standarde eco
Un alt subiect important, în 2018, va fi legat de decarbonizarea transporturilor și viitoarele standarde europene privind emisiile de CO2 ale camioanelor. În prezent, Comisia Europeană derulează o consultare publică privind pregătirea legislației de reducere a emisiilor de CO2 și a standardelor legate de consumul de combustibil al camioanelor.
Standardele UE de emisii de CO2 pentru camioane urmează să fie publicate în aprilie/mai 2018.
Se face, astfel, un pas decisiv în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor asumate de UE în cadrul Acordului de la Paris, cu privire la reducerea obligatorie cu cel puțin 40% a emisiilor de CO2 pe plan intern, până în 2030.
Aceste standarde vor avea ramificații în alte componente legislative ale „pachetului mobilitate”, precum în revizuirea Directivei Eurovinietei, în care tarifarea infrastructurii va fi diferențiată în funcție de emisiile de CO2, și în Directiva privind vehiculele curate, prin care termenul de „curat” se va baza pe obiectivele privind emisiile de CO2.
De asemenea, noile standarde europene de CO2 vor putea fi legate de politicile unor autorități locale de limitare a accesului în orașe al vehiculelor pe motorină.
În acest context, Comisia Europeană finanțează proiectul european LEARN (Logistics Emission Accounting and Reduction Network) – Rețeaua de Calculare si Reducere a Emisiilor din Sectorul Logistic, derulat de un consorțiu internațional de organizații reprezentând atât mediul de afaceri, cât și instituții de cercetare și asociații profesionale, printre care IRU și UNTRR.
Cu această ocazie, invităm toate firmele de transport rutier interesate de calcularea și reducerea emisiilor de CO2 să participe în activitățile de testare și instruire ale proiectului european LEARN, care vor fi derulate de UNTRR anul acesta.
Eurovinieta
Modificarea Directivei 1999/62/CE de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri – directiva Eurovinietei este o altă componentă legislativă importantă a pachetului mobilitate.
CE urmărește implementarea conceptului de plată a taxelor pe kilometru, și nu pe timp, așa cum se aplică, în prezent, în România.
Comisia Europeană consideră că această măsură va contribui la aplicarea în mod consecvent a principiilor „poluatorul plătește” și „utilizatorul plătește”, în vederea generării de venituri și asigurării de finanțare pentru investițiile viitoare în transporturi. Având în vedere dezvoltarea insuficientă a infrastructurii rutiere din țara noastră, cel mai probabil va fi solicitată o perioadă cât mai lungă de tranziție până când România își dezvoltă infrastructura, dar car,e potrivit estimărilor actuale, nu va putea depăși anul 2027.
Cerere în creștere pentru șoferi la nivelul UE
Cererea de forță de muncă specializată și calificată în transporturile rutiere internaționale este, în continuare, în creștere, atât în România, cât și în UE. Criza acută de șoferi profesioniști afectează transportatorii rutieri – atât companii multinaționale, cât și companii cu capital românesc având camioane care nu pot fi operate, pentru că nu sunt șoferi disponibili pe piață. UNTRR a realizat numeroase demersuri la autoritățile naționale și europene, solicitând soluții europene urgente și eficiente la această criză acută de șoferi profesioniști.
Recent, Comisia Europeană a răspuns favorabil soluțiilor propuse de UNTRR, precizând că legislația UE permite angajarea tinerilor de la 18 ani ca șoferi profesioniști de transport internațional, precum și organizarea testării CPC într-o limbă străină, pentru facilitarea angajării șoferilor din afara UE, în contextul crizei acute de șoferi profesioniști. Ne exprimăm încrederea că autoritățile române vor fi receptive față de adoptarea acestor măsuri în legislația națională, pentru ca industria românească de transport rutier să poată continua să opereze în parametri buni.
Perspective extracomunitare
Expansiunea sistemului TIR în China, India și Emiratele Arabe Unite creează oportunități de dezvoltare a transporturilor rutiere internaționale în regiunea eurasiatică și Orientul Mijlociu, pe care considerăm deosebit de important ca România să le valorifice, prin întâlniri interguvernamentale și acorduri bilaterale care să faciliteze activitatea transportatorilor români.
Principalele provocări ale transporturilor internaționale extracomunitare sunt timpii mari de așteptare la frontieră – Turcia, Ucraina, Rusia, Belarus, numărul redus de autorizații terță țară alocate României de țări precum Turcia, Rusia și Belarus – limitând activitatea internațională a transportatorilor rutieri români în regiune, precum și practicile netransparente de control ale unor autorități privind autorizațiile CEMT.
Radu DINESCU
Sectretar General UNTRR
