Comisia Europeană a declanșat procedurile de infringement împotriva Guvernului Dăncilă pentru încălcarea legislației Uniunii Europene în 8 domenii, printre care nereturnarea taxei auto, nealinierea legislației privind datoria vamală la Codul vamal al Uniunii și netranspunerea normelor privind achizițiile publice și concesiunile.
Concret, România și alte 15 state membre UE au primit în 24 ianuarie scrisori de notificare a întârzierii în îndeplinirea obligațiilor în ceea ce privește conformitatea legislației lor naționale cu normele UE privind achizițiile publice și concesiunile.
Scrisorile sunt rezultatul unui control de conformitate efectuat de Comisie pentru a vedea dacă normele naționale transpuse sunt conforme cu directivele UE. Aceeași evaluare este efectuată sau va fi efectuată pentru restul statelor membre, unde transpunerea a fost finalizată cu întârzieri importante. Noile norme (Directiva 2014/24/UE, Directiva 2014/25/UE și Directiva 2014/23/UE) trebuiau transpuse până la data de 18 aprilie 2016.
Printr-o altă scrisoare, Guvernul Dăncilă a fost notificat asupra întârzierii în îndeplinirea obligațiilor în ceea ce privește conformitatea legislației naționale privind datoria vamală la Codul vamal al Uniunii (Regulamentul nr. 952/2013). Conform acestor norme, autoritățile vamale din statele membre UE au la dispoziție trei ani pentru a comunica debitorului o datorie. În cazul în care datoria vamală ia naștere ca rezultat al unei fapte penale, autoritățile vamale au la dispoziție zece ani pentru a comunica.
Legislația vamală națională română prevede că datoria vamală nu poate fi comunicată debitorului după 5 ani de la momentul la care a luat naștere datoria vamală, indiferent dacă a luat naștere ca rezultat al unei fapte penale. De asemenea, această dispoziție nu respectă perioada de 3 ani pentru comunicarea datoriei vamale definită în legislația vamală a UE – acuză Comisia. În cazul în care România nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate transmite un aviz motivat autorităților române.
Guvernul Dăncilă este acuzat și de nerecunoașterea calificărilor profesionale și accesul corespunzător la activități pe piața unică. Astfel, Comisia Europeană a luat decizii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor cu privire la 27 de state membre (toate, cu excepția Danemarcei) pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a normelor UE privind serviciile și calificările profesionale.
Astfel, cetățenii și întreprinderile se pot bucura de multiplele beneficii ale pieței unice doar dacă normele care au fost convenite de comun acord funcționează efectiv pe teren. Astăzi, Comisia ia măsuri pentru a asigura respectarea normelor UE în domeniul serviciilor. Deși serviciile reprezintă două treimi din economia UE, o serie de obstacole împiedică în continuare sectorul serviciilor să își atingă întregul potențial în beneficiul consumatorilor, al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și al firmelor și să genereze creștere economică în întreaga Europă.
De asemenea, CE a trimis avize motivate în 2 proceduri de infringement:
- 1. Pentru că nu asigură rambursarea integrală și imediată a taxelor de înmatriculare a vehiculelor de ocazie achiziționate din alte state membre. Normele românești privind restituirea taxelor nu respectă principiile cooperării loiale, echivalenței și efectivității. Dacă România nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate decide să trimită cazul în fața Curții de Justiție a UE – avertizează CE, într-un comunicat.
- 2. drepturile la pensie suplimentară pentru lucrătorii mobili (Directiva privind transferabilitatea pensiilor, Directiva 2014/50/UE). Directiva prevede cerințe minime privind dobândirea și păstrarea drepturilor la pensie suplimentară și este importantă pentru promovarea mobilității forței de muncă prin protejarea drepturilor la pensie suplimentară ale lucrătorilor mobili. În aprilie 2014, statele membre au convenit să transpună această directivă și să comunice Comisiei măsurile naționale de transpunere până în luna mai 2018. Comisia a trimis deja Ciprului, Franţei, Irlandei şi României o scrisoare de punere în întârziere în iulie 2018. Toate cele 4 țări au răspuns că procesul de transpunere era în curs de desfășurare. “Întrucât Comisia nu a primit încă nicio notificare cu privire la o transpunere completă, a decis să trimită un aviz motivat. Dacă statele membre nu iau măsuri în termen de două luni, cazul poate fi trimis în fața Curții de Justiție a UE”, precizează reprezentanții CE.
Guvernul României a mai primit în 24 ianuarie scrisori de notificare a întârzierii în îndeplinirea obligațiilor în ceea ce privește conformitatea legislației naționale cu normele UE privind produsele biocide, a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (Directiva 2012/19/UE), a recunoașterii calificărilor profesionale și accesul corespunzător la activități pe piața unică, dar și pentru că nu a prezentat rapoarte privind progresele în atingerea cerințelor minime de performanță energetică a clădirilor.
Acestea sunt acțiuni întreprinse de CE în proceduri de infringement doar în ianuarie 2019. În total, însă, sunt peste 60 de proceduri de infringement deschise împotriva României, aflate în prezent în diferite stadii.
În procedurile de infringement, Comisia Europeană parcurge, treptat, mai multe faze, iar dacă Bruxelles-ul consideră că statul membru nu s-a conformat legislației europene după toate avertismentele, dă în judecată țara respectivă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în cele mai multe cazuri cerând sancțiuni în bani.
Dacă statul membru în cauză nu comunică măsurile prin care transpune integral dispozițiile directivelor sau dacă nu ia măsuri pentru a înlătura suspiciunea că a fost încălcată legislația UE, Comisia poate iniția o procedură formală de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Procedura urmează o serie de etape prevăzute în tratatele UE, fiecare dintre ele încheindu-se cu o decizie oficială.
