Uber a pierdut și la Curtea de Apel, după sentința nefavorabilă de la instanța de fond, procesul intentat de taximetriștii din Cluj-Napoca în urmă cu 2 ani.
Decizia instanței, pronunțată în 26 aprilie, condamnă concurenţa neloială practicată de Uber și reclamată de companiile de taxi, care a obținut victoria mult așteptată.
Însă oficialii Uber transmit că aplicația poate fi folosită în continuare, dar a scăzut numărul șoferilor, deoarece a dispus încetarea activității șoferilor parteneri. Compania precizează că a făcut modificări între timp și că acum funcționează doar cu șoferi autorizați.
„Decizia este dezamăgitoare, însă dorim să-i asigurăm pe pasagerii și pe șoferii parteneri care se bazează pe Uber în Cluj că aplicația poate continua să funcționeze. Între timp, am schimbat modul în care operăm, iar în prezent lucrăm doar cu operatori de transport autorizați. Multe țări din UE au reglementat serviciile de ridesharing precum Uber, oferind astfel mai multe opțiuni de mobilitate cetățenilor lor. Avem încredere că România se va alătura în curând acestui trend”, se arată în comunicatul Uber.
Compania mai spune că „o primă analiză a deciziei Curții de Apel arată că parte a acțiunilor cerute de reclamanți au fost respinse și că serviciul Uber NU este interzis în Cluj. Cu toate acestea, se pare că decizia a dispus încetarea activităților de suport direct pentru șoferii parteneri oferite de către Uber Systems România în Cluj”.
Uber reamintește că „Guvernul României s-a angajat recent să reglementeze serviciile de ridesharing, în următoarele săptămâni, printr-o ordonanță de urgență”.
Amintim că ordonanța de urgență nu a fost adoptată de Guvernul Dăncilă deoarece asociațiile din transporturile de pasageri – COTAR, FNCOTR, FORT, CNTR, ADTI etc. -, precum și PFA au protestat cu mii de taxiuri în fața sediului Guvernului, în 17 aprilie, împotriva proiectului de OUG promovat de vicepremierul Daniel Suciu, ministrul Dezvoltării.
COTAR: Aceste platforme funcționează ilegal. Cerem capitol distinct pentru ele în Legea taximetriei, nu legiferarea prin OUG
Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) acuză însă faptul că aceste platforme nu plătesc statului român decât o sumă infimă, ele având sediile în străinătate.
“Diferența între 26.000 de euro în ultimii 4 ani – cât a cotizat realmente respectiva firmă la bugetul statului – și 20 de milioane de euro pe an – cât declară aceeași firmă că ar fi plătit – este măcar un punct de pornire pentru o analiză corectă a situației reale a transporturilor rutiere de persoane, pentru politciienii care s-au grăbit să-și adauge acest scandal la campania electorală”, reclamă Vasile Ștefănescu, președintele COTAR.
„Așa cum am declarat și la întâlnirea de la Guvern în 21 martie, când am protestat cu mii de taxiuri, dacă tot se dorește un transport alternativ, să fie un capitol distinct în Legea 38/2003, unde să se prevadă și această activitate, să fie limitată, să respecte aceleași reguli ca și noi, în ceea ce privește autorizarea, controlul, fiscalizarea și controlul autorităților în drept, precum și un număr limitat de mașini, ca și noi. Altfel, înseamnă că suntem o țară comandată de aceste multinaționale, care au înțeles că în România nu se respectă legile țării, iar politciienii sunt primii care sar în apărarea drepturilor celor care nu le respectă. Guvernul și Parlamentul trebuie să răspundă prompt la porunca oricărei firme care vine aici să încalce legea, pentru a le asigura un paradis fiscal. Și, nu în ultimul rând, să facă dovada mulținationala care declară că a plătit și plătește 20 de miloane de euro pe an în România, deși se poate constata din documentele de la ANAF că firma a plătit doar 26,000 de euro în ultimii 4 ani”.
