Continuăm seria de articole în care tratăm elemente importante din Legea Savary (Legea 2014-790 din 10 iulie 2014), introdusă în Franța pentru combaterea concurenței sociale neloiale. Cărăușii românii cunosc acest act normativ ca fiind cel care a interzis petrecerea timpului destinat odihnei săptămânale la bordul vehiculului.
Sancțiunile sunt drastice, ajungând la un an de închisoare și amendă în valoare de 30.000 de euro.
De această dată, luăm în discuție mijloacele de justificare pentru șoferi și transportatori.
Care sunt elementele care stau la baza identificării nerespectării obligației de a petrece perioada aferentă odihnei săptămânale normale în afara vehiculului?
Inspectorii țin cont de informațiile colectate în timpul controalelor rutiere, în special privind recurența nerespectării obligației petrecerii odihnei săptămânale în afara vehiculului de către șoferi din cadrul aceleiași companii de transport. În acest context, abaterile la nivelul aceleiași societăți vor face obiectul unui raport mai complex.
De menționat că, atunci când este vorba despre un caz izolat privind petrecerea odihnei săptămânale la bordul vehiculului, poate fi considerat insuficient, în absența altor dovezi, pentru ca abaterea să fie pedepsită conform articolului 15 din Legea din 10 iulie 2014. Instanța poate solicita investigații suplimentare privind societățile angajatoare.
Sunt necesare dovezi care demonstrează că șoferul și-a luat odihna săptămânală normală în afara vehiculului (factură emisă de hotel, taxă de camping etc.)?
Textele în vigoare nu prevăd prezentarea unor documente specifice care să certifice efectuarea odihnei săptămânale normale în afara vehiculului.
Sistemul de probă este prevăzut în cadrul articolului 427 din Codul de procedură penală, potrivit căruia, în afara cazului în care legea prevede altfel, infracțiunile pot fi stabilite prin orice mijloace probatorii, iar judecătorul decide în funcție de propria convingere. Potrivit articolului citat, judecătorul nu își poate baza decizia numai pe baza probelor prezentate în cursul procedurii și discuțiilor purtate în instanță.
Angajatorii care fac obiectul unei investigații pot aduce, la rândul lor, înaintea instanței, în conformitate cu principiile generale ale dreptului penal, probe sau documente care să demonstreze că nu s-au făcut vinovați de infracțiunea presupusă. Autoritățile vor stabili, sub supravegherea judecătorului, valoarea de probă a acestor documente.
Care sunt dovezile care vor permite companiei să demonstreze faptul că nu organizează, în mod sistematic, activitatea șoferilor astfel încât să petreacă odihna săptămânală la bordul vehiculului?
Nu există liste de documente justificative privind acest comportament. Sarcina de a pune la punct probatoriul revine autorității de urmărire penală, care trebuie să demonstreze că există, la nivelul companiei, un defect privind organizarea muncii șoferilor. În general, este vorba despre acțiuni de flagrant realizate repetat, care au vizat șoferi ai aceleiași societăți, depistați în vehicul în timpul odihnei săptămânale.
Faptul că nu există nicio dispoziție privind o listă a documentelor justificative acceptate ca dovezi într-un astfel de caz oferă posibilitatea angajatorilor să se folosească de orice tip de documente probatorii pentru a dovedi că și-au îndeplinit obligația de a organiza activitatea astfel încât șoferul să nu se afle în situația de a petrece odihna săptămânală în cabină.
Trebuie șoferul să-și lase cartela în tahograf sau trebuie scoasă în timpul repausului săptămânal normal?
Legea din 10 iulie 2014 nu introduce nicio modificare a regulilor de manipulare a cardului șoferului.
Poate angajatorul să fie considerat responsabil dacă șoferul preferă odihna săptămânală normală în vehiculul său, în timp ce el a oferit o variantă de cazare corectă?
În conformitate cu articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) 561/2006 din 15 martie 2006, angajatorul trebuie să organizeze activitatea conducătorilor auto astfel încât să se poată conforma normelor referitoare, în special, la perioada de odihnă; în acest scop, operatorii de transport trebuie să ofere instrucțiuni corespunzătoare conducătorilor auto și să efectueze controale regulate. Având în vedere aceste obligații, angajatorul nu poate fi scutit de orice responsabilitate invocând „libera alegere” a angajatului său. Depinde de el să stabilească, prin controale regulate, că instrucțiunile pe care le-a dat în vederea aplicării regulamentelor sunt respectate efectiv de angajați și să ia inclusiv măsuri disciplinare împotriva șoferilor care nu urmează indicațiile privind odihna.
Șoferul și parcarea vehiculelor
Ce tipuri de locuri de cazare pot oferi angajatorii șoferilor?
Angajatorii trebuie să asigure condiții decente de viață, care să garanteze condiții de igienă și de confort corect pentru șoferi, pentru de a-și petrece odihna săptămânală în afara camionului. Articolele R. 4228-26 până la R. 4228-34 din Codul muncii furnizează detalii despre caracteristicile de cazare care pot fi oferite de către angajatori lucrătorilor (dimensiuni minime, nivel de echipament etc.).
Cum va putea șoferul să-și monitorizeze vehiculul și încărcătura dacă nu se odihnește la bord sau în apropierea locului său de parcare?
În timpul perioadelor de odihnă, conducătorul auto trebuie să poată, conform Articolului 3 litera (h) din Regulamentul (CE) 561/2006 din 15 martie 2006, să dispună în mod liber de timpul lui. Nicio sarcină sau o activitate nu îi poate fi încredințată de către angajator în această perioadă. În cazul în care șoferii trebuie să monitorizeze sau să protejeze vehiculul, vor fi lipsiți de această posibilitate esențială de a se odihni.
În consecință, angajatorii trebuie să asigure condițiile pentru protecția vehiculelor parcate și a încărcăturilor acestora, inclusiv în cazul mărfurilor periculoase, în timpul perioadelor de odihnă ale conducătorilor auto, respectându-se definiția privind odihna.
Dacă șoferii nu pot să-și monitorizeze vehiculele, cum se poate garanta siguranța vehiculelor în timpul perioadelor de odihnă, în condițiile în care numărul de parcări auto securizate este insuficient?
Legea nu modifică condițiile de supraveghere a vehiculelor din Regulamentul 561/2006 din 15 martie 2006. Actul normativ obligă, de la data intrării în vigoare, în aprilie 2007, ca șoferii să fie lăsați să-și folosească, în mod adecvat, perioada de odihnă.
GRAP International se ocupă cu reprezentarea societăților de transport străine pe teritoriul francez, conform Legii MACRON. Compania oferă, în plus, consultanță 24 de ore din 24, pentru orice altă problemă pe care cărăușii o pot întâmpina în țările unde se vorbește limba franceză.
Conform legii, organele de control nu au dreptul să ceară un act justificativ șoferului. Trebuie să dovedească, ele însele, că șoferul a dormit în cabină.
În timpul pauzei de 45 de ore, cardul tahograf trebuie scos din aparat.
Indicat este ca șoferul să vorbească doar în limba română, chiar dacă înțelege franceza sau engleza, și să contacteze responsabilul și reprezentantul de pe teritoriul francez pentru a purta dialogul cu inspectorii.
Pascale RICAILLE
office@grap.eu.com
Contact limba română Adrian Gegiu:
0033.645.666.694
