Transporturile primesc mai mulți bani în bugetul pe 2020 (proiect)

Ministerul Transporturilor va primi 11,8 miliarde lei în bugetul pe 2020, cu 3,3% peste nivelul din acest an, potrivit proiectului lansat în dezbatere publică, pe 17 decembrie, de Ministerul Finanțelor. Premierul Ludovic Orban a anunțat că Guvernul își va asuma răspunderea pe bugetul de stat pentru anul 2020. Ședința de angajare în fața Parlamentului va avea loc pe 23 decembrie, înainte de Crăciun.

În proiectul de buget al Ministerului Transporturilor se arată că 61% din rețeaua de drumuri este expirată, iar suma care trebuie alocată anual pentru lucrări de întreținere și reparații depășește 1 miliard de lei.

Peste 1 miliard de lei pentru reparații de drumuri

„Compania Națională de Administare a Infrastructurii Rurtiere (CNAIR) asigură în prezent administrarea și întreținerea unei rețele de 17.740 km, din care 824 km de autostrăzi și 16.916 km drumuri naționale, rețea care este dezvoltată pe întreg teritoriul României. Menționăm că peste 61% din rețea are durata de funcționare expirată. Durata normală de funcționare a unui drum poate fi prelungită dacă se fac constant lucrări de întreținere periodică (tratamente bituminoase, straturi rutiere subțiri, covoare asfaltice, reciclări în SITU) și reparații curente (ranforsări sisteme rutiere). Față de cele prezentate, rezultă că, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA are nevoie anual de alocarea de la bugetul de stat pentru activitatea de întreținere a infrastructurii rutiere de fonduri financiare în valoare de cca. 1.047 milioane lei (1,047 miliarde lei n.r)”, se precizează în proiectul de buget pentru MT.

„Neasigurarea unui buget corespunzător pentru execuția acestor tipuri de lucrări până la construirea rețelei de autostrăzi va conduce la distrugerea întregii rețele rutiere din administrare, iar costurile de remediere ar fi mult mai mari, deoarece lucrările de modernizare, respectiv reabilitare implică costuri mult mai mari (ex. un km de drum modernizat/reabilitat costă cca 800.000 euro)”, avertizează autorii proiectului.

3,48 miliarde de lei, pentru infrastructura rutieră

Din totalul de 11,8 miliarde de lei alocat Transporturilor, Guvernul propune ca 3,48 miliarde de lei să meargă la Programul de modernizare, dezvoltare, reparații, consolidare și întreținere a infrastructurii rutiere.

Proiecte de autostrăzi

În privința construirii de autostrăzi, proiectele considerate prioritare și propuse la finanțare sunt:

• Autostrada Lugoj–Deva (sector Dumbrava-Deva);
• Autostrada Sebeș–Turda;
• Autostrada Suplacu de Barcău–Borș;
• Autostrada Câmpia Turzii–Târgu Mureș;
• Autostrada Varianta de ocolire Bacău (profil de autostrada) ;
• Drum expres Craiova–Pitești; – Autostrada de centura Sud a municipiului București, inclusiv intervențiile privind centura existentă (Lărgire la 4 benzi de circulație a Centurii București intre A1–DN 5, DN 2–A2 și A1– DN 7, pasajele Berceni, Domnești, Oltenița și Mogoșoaia);
• Autostrada București-Brașov tronson Comarnic-Brașov sector Predeal–Cristian;
• Podul suspendat peste Dunăre în zona Brăila;
• Autostrada Sibiu–Pitești secțiunile 1,4 și 5.

Proiecte în pregătire pentru autostrăzi

• Elaborarea/completarea studiilor de fezabilitate pentru autostrăzile Sibiu–Făgăraș, Târgu Neamț–Târgu Mureș
• Elaborarea studiilor de fezabilitate și a proiectelor tehnice pentru Autostrada   Brașov – Bacău și pentru drumurile de mare viteza Ploiești–Buzău–Focșani–Bacău–Pașcani.

Proiecte în etapa de pregătire / atribuire în vederea elaborării documentațiilor tehnicoeconomice sau proiectării și execuției:

• Autostrada Sibiu–Pitești Secțiunile 2 și 3;
• Autostrada de centura Nord a municipiului București;
• Autostrada Nădășelu-Suplacu de Barcău (proiectare și execuție);
• Drum de legătură Centura Oradea (Girație Calea Sîntandrei) – Autostrada A3 (Biharia) la nivel de drum expres
• Drum Expres Brăila-Galați (proiectare și execuție);
• Varianta de ocolire Galați (proiectare și execuție la profil de drum național) ;
• Elaborarea/completarea studiilor de fezabilitate pentru Autostrada Timișoara-Moravița; 
• Elaborarea/completarea studiilor de fezabilitate pentru Autostrada Făgăraș-Brașov;
• Elaborarea studiilor de fezabilitate și a proiectelor tehnice pentru drumurile Expres Craiova- Târgu Jiu, Ovidiu-Tulcea, Bacău – Piatra Neamț, Brăila–Tulcea, Brăila-Buzău, Focșani-Brăila, Pașcani-Suceava-Siret; Găești-Ploiești și Legătura dintre A3 și Aeroportul Henri Coandă;
• Elaborare studiu de fezabilitate pentru drum expres Tișița–Albița;
• Elaborarea/completarea studiilor de fezabilitate pentru Drum expres / Autostrada Nordului (Drum expres Oradea-Satu Mare-Baia Mare și Autostrada Baia Mare-Dej-Bistrița–Vatra Dornei– Suceava și analiza conexiune Cluj-Dej; include și varianta de ocolire Dej);
• Completarea studiului de fezabilitate pentru drum expres Arad-Oradea.

Proiectul de buget pentru ministerul Transporturilor poate fi vizualizat aici:

Download

Venituri de 360,1 miliarde de lei, cheltuieli de 400,7 miliarde de lei

În bugetul de stat pentru anul 2020 sunt prevăzute venituri de 360,1 miliarde de lei, cu o pondere în PIB de 31,89%, și cheltuieli de 400,7 miliarde de lei, reprezentând 35,48% din PIB.

Documentul prevede o creștere economică de 4,1% și un ritm mediu anual de 4,1% pentru perioada 2021-2023.

Ținta de deficit bugetar cash pe anul 2020 este estimată la 3,59% din PIB, iar deficitul ESA la 3,58% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2023 la 1,94% din PIB, încadrându-se astfel în prevederile regulamentelor europene.

Deficitul de cont curent este prognozat la 10,6 mld. euro în anul 2020, având o pondere de 4,5% în PIB, cu un deficit al balanţei de bunuri de 7,7% din PIB.

Pentru anul 2020, investițiile sunt estimate la 4,5% din PIB, mai mari cu 6,3 miliarde lei față de anul 2019.

Primăriile primesc 63% din impozitul pe venit.

Split TVA, eliminat

Proiectul de buget mai prevede eliminarea mecanismului plății defalcate a TVA (split TVA), în vederea compatibilizării cu acquis-ul comunitar în domeniu.

Totodată, executarea silită a sumelor existente în contul de TVA se va aplica în mod corespunzător de către instituțiile de credit, în limita sumei totale a obligațiilor bugetare, astfel cum aceasta este individualizată în adresa de inființare a propririi.

Fără pensie cumulată cu salariu de la stat

De asemenea, se elimină cumularea pensiei cu salariul de la stat, iar indemnizaţiile pentru funcţiile de demnitate publică îngheață la nivelul din decembrie 2019. 

Creșterile de salarii pentru bugetari și pensii stabilite de Parlament rămân în vigoare.

Proiectul de buget poate fi vizualizat aici:

Download

Ministerele cu fonduri crescute

Alte ministere care primesc fonduri mai mari față de acest an sunt:

• Ministerul Muncii: 41,9 miliarde de lei, cu 32,7 peste suma din 2019. Din întreaga sumă, 29 de miliarde de lei reprezintă asistența socială (+4,2%);
• Ministerului Apărării: 21,1 miliarde de lei (+18%);
• Ministerul Educației: 30,5 miliarde de lei (+3,76%);
• Ministerului Afacerilor Interne (MAI): 19,4 miliarde de lei (+13,1%).

Ministerele cu fonduri scăzute

• Ministerului Sănătății: 11,4 miliarde de lei (-23%);
• Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice: 5,5 miliarde de lei (-45,5%);
• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: 18,3 miliarde de lei (-14,3%);
• Ministerul Economiei: 1,12 miliarde de lei (-11%);
• Ministerul Finanțelor: 5,27 miliarde de lei (-19%);
• Ministerul Afacerilor Externe (MAE): 1,02 miliarde de lei (-16,4%).

SGG, Parlamentul, Serviciile secrete și Președinția, bani în plus