Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) este structura de specialitate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne care evaluează și monitorizează, la nivel național, activitatea desfășurată în domeniul luptei împotriva traficului de persoane de către instituțiile publice și organizațiile neguvernamentale, îndeplinind rolul de raportor național.
Activitățile de prevenire vizează sensibilizarea publicului cu privire la implicațiile asociate traficului de persoane. Un rol important al activității de prevenire îl are desfășurarea sesiunilor de instruire cu privire la modalitățile de detectare a potențialelor victime ale traficului de persoane și de prevenire a fenomenului a tuturor actorilor implicați în diminuarea acestui fenomen.
Iată informații concretizate în 6 pași, care, transmise angajaților, inclusiv șoferilor, îi pot așeza într-o zonă de siguranță privind traficul de persoane:
Pasul 1. Ți s-a făcut o propunere?
- Verifică legalitatea firmei de intermediere a forței de muncă (certificatul de înregistrare eliberat de Registrul Comerțului, statutul firmei etc.).
- Pentru a lucra în străinătate, ai nevoie de un contract de muncă sau de o invitație oficială de la un angajator din afara României. Din 2009, cetățenii români pot munci pe teritoriul UE fără invitație din partea unui angajator.
- Contractul de muncă trebuie întocmit în cel puțin 2 exemplare și scris într-o limbă pe care o cunoști foarte bine (română).
- Verifică dacă la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă se găsește înregistrat contractul de muncă semnat de tine.
- Angajatorul din afara României sau firma intermediară, de obicei, nu acoperă cheltuielile pentru obținerea pașaportului, vizei sau cheltuielile de transport, deci nu accepta aranjamente în contul firmei de intermediere.
- Viza turistică, de studii sau alt tip de viză nu îți dă dreptul să muncești legal. Angajarea având la bază o astfel de viză este ilegală și poți fi amendat(ă), arestat(ă), sau deportat(ă). Interesează-te care este salariul mediu în țara în care ți se propune să lucrezi.
- Verifică dacă salariul propus îți va permite să acoperi cheltuielile pe care le vei avea în țara respectivă (cazare, mâncare, haine).
Pasul 2. Te-ai hotărât să pleci?
- Anunță cu cine, unde și cum pleci din țară.
- Lasă o fotografie recentă.
- Stabilește o parolă, pe care să o poți folosi în convorbirile cu familia, dacă ai probleme.
- Află numărul de telefon al Ambasadei României din țara respectivă și memorează-l.
- Nu da nimănui actele tale de identitate, cu excepția autorităților.
Pasul 3. Ți s-a oferit sprijin la plecare?
- Nu accepta să perfectezi documentele și să ți se plătească drumul în credit sau cu împrumut.
- Nu accepta să pleci cu acte false.
- Nu accepta să pleci la lucru cu viză turistică.
- Nu accepta să păstrezi secretă plecarea ta.
Pasul 4. Ești deja în pericol?
- Reține orice informație privind locația în care te afli (adresă, telefon, nume etc.).
- Informează orice persoană cu care intri în contact despre faptul că ești o victimă a traficului de persoane.
- Transmite un mesaj de ajutor către o rudă apropiată sau un prieten din țară (prin telefon, e-mail, sms etc.).
- Încearcă să fugi din locația unde ești ținut/ă fără acceptul tău și contactează instituțiile statului (poliția, ambasada etc.) sau persoanele care ar putea să-ți ofere ajutor.
- Dacă ești în România, apelează gratuit linia telefonică 0800.800.678, iar dacă te afli în străinătate apelează la numărul 004.021.313.31.00 sau la numărul reprezentanței diplomatice a României din țara respectivă.
Pasul 5. Cum îți dai seama că o persoană este victimă a traficului de ființe umane?
- Pot fi victime ale violenței fizice sau sexuale, iar drepturile și libertățile le sunt negate ori nerespectate.
- Orice semn al unei traume fizice sau psihice poate constitui un indiciu.
- Sunt supuse unor forme de abuz și constrângere și pot să prezinte diferite echimoze sau plăgi.
- Victima poate să fie apatică, absentă, să dea impresia că nu înțelege foarte clar ceea ce i se cere ori ceea ce i se explică, să izbucnească în plâns de fiecare dată când este abordată sau să aibă dificultăți în a-și reaminti cu exactitate ce i s-a întâmplat.
- Poate să reacționeze cu neîncredere și chiar iritare față de cei care au intervenit în scoaterea ei din mediul în care se afla și să nege chiar situația de abuz în care s-ar fi aflat.
- Majoritatea victimelor traficului de persoane, în special cele supuse exploatării prin muncă, prezintă, în perioada imediată ieșirii din trafic, semne ale privării de somn, hrană și ale epuizării fizice la care au fost supuse.
Pasul 6. Cui te poți adresa pentru a ajuta o victimă a traficului de persoane?
- Poliției.
- Misiunilor diplomatice ale României în străinătate.
- Liniei Telverde a ANITP: 0800.800.678.
- Organizațiilor neguvernamentale.
Informații furnizate de ANITP
anitp@mai.gov.ro
www.anitp.mai.gov.ro
YouTube: AnitpRomânia.
