Proiectul de lege pentru modificarea OG 27/2011, aflat în Parlament, ar trebui să asigure o liberalizare „controlată” a transportului regulat interjudețean.
Orice operator poate solicita, în principiu, efectuarea unor servicii de transport regulate interjudețene, în condiții de „concurență loială”, altele decât cursele cu licență valabilă până la 30 iunie 2023. Condiția de neconcurență presupune 60 de minute diferență minimă, la plecarea din capetele de traseu și stațiile intermediare comune.
Licențele vor avea o valabilitate de maximum 3 ani și este obligatorie utilizarea unui parc auto cu o vechime maximă de 12 ani.
Licențele vechi, valabile până la 30 iunie 2023, se prelungesc, pe bază de cerere, pentru maximum 3 ani.
Funcționare, în paralel, pentru două sisteme
Textul legii, deși relativ scurt, pare să găsească, la prima vedere, echilibrul între operatorii aflați, deja, pe trasee și cei care ar dori să investească de acum înainte. Practic, este evidentă „promisiunea” de a proteja operatorii deținători de licențe, însă, în același timp, sunt oferite „breșe” pentru firmele care ar dori să acceseze „componenta liberalizată”.
„Practic, proiectul a fost redactat pentru a asigura o funcționare în paralel a celor două sisteme. Cei care, astăzi, operează trasee interjudețene își vor continua activitatea ca și până acum”, a afirmat Vasile Toma, deputat.
Obligativitatea plecării din autogări și stabilirea capetelor de linie în orașe ar putea reprezenta un avantaj important pentru actualii deținători de licențe, însă, în același timp, pentru orașele mari, această prevedere riscă să afecteze acoperirea corectă a nevoilor călătorilor.
„Poate ar fi fost bună o liberalizare a stațiilor, încă din prima fază. Știm foarte bine că între punctele de plecare, respectiv sosire există o cutumă, și acei călători de pe traseu sunt ai tuturor, indiferent că respectivul transportator are stația trecută în graficul de circulație sau nu. N-are rost să ne ascundem după deget și să spunem că fiecare respectă stațiile și nu oprește. Și, atunci, de ce să nu scoatem la suprafață, la legalitate, chestiunea aceasta? Am putea să liberalizăm stațiile intermediare, chiar și la cursele din actualul program de transport. Astfel, de exemplu, cursele care trec prin Otopeni ar putea să oprească și în aeroport. Noua lege ar putea fi și o oportunitate pentru cei care realizează transferuri către aeroport să intre în legalitate”, a explicat Vasile Toma.
Evident, sunt, în continuare, foarte multe întrebări, pentru care proiectul de lege nu oferă răspunsuri și abia după apariția normelor vom putea avea o imagine mai clară asupra viitorului în transportul interjudețean.
Istoria ultimilor ani a arătat că este extrem de dificil de găsit echilibrul între cele două tendințe – păstrarea actualului sistem și liberalizarea integrală. Și, probabil, nici această lege nu va rezolva, în totalitate, conflictul. Nu trebuie decât să ne amintim dificultățile care apăreau la fiecare ședință de atribuire, atunci când era conturat programul de transport. Iar, anul viitor, programul de transport va fi completat cu o componentă liberalizată… Este foarte probabil ca, după 1 iulie 2023, să asistăm la o nemulțumire generală, în care operatorii deținători de licențe să descopere că au rămas și fără ultima brumă de protecție, iar noii transportatori, în ciuda investițiilor și entuziasmului, se vor împiedica de atât de multe piedici, încât cuvântul „liberalizare” își va pierde, în mare măsură, semnificația. Iar, dacă toate disputele vor trebui rezolvate prin control… mă tem că autoritățile vor fi puse în fața unei „misiuni imposibile” și vom asista la un nou val de acțiuni în instanță. Însă, ceea ce s-a căutat a fost găsirea unui compromis pe principiul „răul cel mai mic”.
Proiectul de lege a fost discutat cu specialiști din Ministerul Transporturilor și, alături de patronatele din transporturi, s-a decis alegerea acestui „model italian”, cu o perioadă de tranziție de trei ani.
Evident, normele vor face diferența dintre o liberalizare accelerată, sau, doar, o prelungire a valabilității actualului program de transport, fără posibilități reale de a dezvolta componenta liberalizată.
Însă un lucru rămâne cert – crește presiunea pe găsirea și diversificarea celor mai eficiente canale de promovare și comercializare a serviciului de transport, precum și pe stabilirea raportului optim între tarif și calitatea serviciului oferit.
Vor apărea multe curse noi, după 1 iulie 2023?
„Este greu de spus, mai ales că piața este distorsionată, de exemplu, prin sistemul cupoanelor pentru pensionari și veterani. Probabil, va urma o perioadă de schimbări mai intense, care se va stabiliza după 1-2 ani, urmată de o nouă perioadă de fluctuații, la momentul liberalizării complete, după cei trei ani. Vor rezista operatorii serioși, adică aceia care au mașini bune, care asigură servicii de calitate și, în general, care au un raport calitate-preț apreciat de către călători. Consider că putem enumera mulți operatori români de transport care sunt serioși, care s-au extins, în ultimii 10 ani, chiar în condițiile unui program de transport blocat. Poate au cumpărat firme mai mici și au găsit, totodată, alte modalități pentru a-și diversifica activitatea, și-au făcut și autogări și au început să fie apreciați de călători. Însă ar trebui să fim atenți și la ceea ce se întâmplă pe calea ferată, unde compensările și subvențiile sunt foarte mari, iar perioada de tranziție către liberalizare este de zece ani”, a afirmat Vasile Toma.
Este de așteptat ca, până la finalul lunii februarie 2023, actul normativ ce modifică OG 27 să fie adoptat.
Radu BORCESCU
radu.borcescu@ziuacargo.ro
