Războiul din Ucraina a schimbat rutele de transport din jur. Statele membre ale Cooperării Economice la Marea Neagră (OCCEMN) joacă acum un rol și mai mare în regiune. Sunt necesare investiții atât în soluții dure, cât și în soluții soft, pentru a ține pasul cu creșterea traficului la punctele de trecere a frontierei deja aglomerate, potrivit IRU.
Regiunea Balcanilor și a Mării Negre a fost întotdeauna la răscrucea comerțului. În acest moment, se află sub o presiune imensă, deoarece întreaga regiune rămâne afectată de situația din Ucraina.
Organismele regionale, factorii de decizie politică și liderii de afaceri s-au reunit în Grecia, la mijlocul lui decembrie 2022, la Forumul Balcanilor și Mării Negre, o platformă economică, pentru a discuta despre provocările cu care se confruntă transportul și comerțul în zonă.
Secretarul general al IRU, Umberto de Pretto, a declarat la forum: „Țări precum Turcia, Grecia, Georgia, Bulgaria și Azerbaidjan au umplut golul. Eforturile și angajamentul lor nu pot fi exagerate. Doar prin Turcia, transportul de tranzit a crescut cu aproape 50%, în primele șase luni ale anului 2022. Dar acest lucru pune presiune asupra frontierelor deja aglomerate și asupra șoferilor și autorităților supraîncărcate. Șoferii care lucrează în regiunea Balcanilor și a Mării Negre se confruntă cu timpi lungi de așteptare la frontiere – oriunde de la 1-2 zile până la 40-50 de zile, în funcție de sezon și punctul de trecere a frontierei. Operatorii și șoferii au intensificat, în timp ce guvernele au contribuit și ele și au crescut capacitățile de frontieră. Dar, din păcate, nu este suficient.”
„Este nevoie de mai multe investiții, atât în soluții hard cât și soft. Punctele de trecere a frontierei cu capacitate redusă și infrastructură insuficientă ar trebui modernizate imediat. Și totul ar trebui făcut în cooperare cu țările vecine. Soluțiile soft ar trebui să acorde prioritate digitalizării. Instrumentele digitale globale, cum ar fi eTIR și e-CMR, sunt disponibile astăzi și ar trebui folosite”, a adăugat el.
Cu toate acestea, deși a apreciat angajamentele guvernelor față de digitalizare, Umberto de Pretto a subliniat că 70% dintre țările balcanice și majoritatea țărilor OCEMN nu au făcut încă primul pas de bază de semnare a protocolului e-CMR.
IRU a subliniat, în trecut, că procedurile de frontieră inutile și costisitoare, cum ar fi controalele vamale repetitive, inclusiv scanarea și cântărirea cu raze X, și procedurile consumatoare de timp menite doar să colecteze bani, cum ar fi dezinfectarea camioanelor, ar trebui eliminate.
În ceea ce privește fluxurile de transport între Ucraina și UE, IRU și asociațiile sale membre din Ucraina și șapte țări învecinate au cerut Comisiei Europene să acorde prioritate camioanelor TIR pentru a ușura cozile lungi la frontieră și pentru a facilita fluxul de mărfuri. Cozile de camioane la granițele dintre Ucraina și țările europene vecine depășesc, în mod regulat, 40 km.
Umberto de Pretto, la Forumul de la Atena
„Cum putem avea îndrăzneala să vorbim despre obiectivele de dezvoltare durabilă când, în realitate, camioanele noastre, deci economia, sunt blocate nu ore sau zile, ci, în unele cazuri, săptămâni? Cum se face că echitatea socială este un pilon al dezvoltării durabile, dar nu este privit ca o tragedie umană faptul că șoferii noștri sunt efectiv ținuți ostatici la granițe, fără de ales decât să aștepte, atâta timp cât este nevoie, adesea fără facilități de bază? Și cum putem noi, ca industria de transport rutier, să ne străduim în mod continuu să ne reducem emisiile de CO2, în timp ce camioanele noastre risipesc combustibilul înainte, atât de încet, în ralanti în cozi aparent fără sfârșit? Soluțiile există. A venit timpul pentru voință și acțiune politică puternică, nu cuvinte”, a conchis Umberto de Pretto.
