Trăim vremuri interesante. Criza produsă de COVID-19 a afectat multe afaceri și a schimbat semnificativ modul nostru de viață. De parcă aceste schimbări nu erau de ajuns, acum avem aici, în Europa, un război brutal care, pe lângă catastrofele umanitare asociate, aduce o presiune suplimentară asupra economiei mondiale.
Timpurile tulburi sunt perioadele în care este necesar să facem trecerea de la management, la leadership. Acum, accentul cade pe supraviețuire și colaborare. Iată câteva aspecte de luat în considerare.
- Comunicarea
Acum este momentul să comunicăm cât putem de mult și de transparent. În timpul unei crize, factorul disruptiv este dat de lipsa de predictibilitate. Nu este momentul să ne protejam excesiv oamenii din echipă și nici să purtăm singuri povara. Până la urmă, trebuie să acordăm încredere echipei noastre, așa cum o facem și în timpuri bune.
În timpuri tulburi, nu vom opri fluxul de comunicare și nici nu vor transmite informații trunchiate.
În momentul când vom elabora comunicările către echipe, vom colabora cu HR-ul și cu Departamentul Juridic, pentru a ne asigura că acoperim toate aspectele. Comunicările vor trebui să acopere următoarele domenii:
- Ce s-a întâmplat și ce se întâmplă?
- Ce decizii se vor lua și de ce au fost alese aceste decizii?
- Predicții legate de evoluția afacerii.
În interacțiunea cu membrii echipei, trebuie să afișăm siguranță și încredere. Oamenii vor observa ce facem, nu ceea ce zicem. Până la urmă, comunicarea este preponderent non-verbală.
Un alt aspect important este să prezentăm deciziile ca pe niște soluții de continuare și dezvoltare a afacerii, nu ca pe niște acțiuni reactive generate de frică și/sau panică.
- Învățați ceea ce este de învățat
Crizele sunt perioade de supraviețuire, dar și perioade excelente de învățare. Acum este momentul să evaluăm toate deciziile și acțiunile implementate.
- Nu mizați pe faptul că vă veți aminti ceea ce a mers și ceea ce nu a mers. Creați un sistem de analiză și corecție în timp real.
- Evitați să acuzați membrii echipei sau să pierdeți timp în a găsi vinovați pentru deciziile greșite.
Este firesc ca, în perioade de criză, să facem greșeli și să luăm decizii pripite. Informațiile se succed rapid și evenimentele se mișcă într-o o viteză amețitoare. De aceea, trebuie să avem un sistem de învățare și corectare și să nu descurajăm inițiativa prin aplicarea de pedepse.
- Împărtășiți viziunea dvs. despre viitor
Lipsa de predictibilitate reprezintă factorul major al disconfortului resimțit în timp de criză. Pentru a atenua efectul lipsei de predictibilitate, este indicat ca liderii să își prezinte viziunea asupra viitorului.
- Folosiți abilitățile de storytelling și desenați o imagine clară a viitorului, a locului în care vreți să ajungeți. Mesajul se va transmite ori de câte ori este nevoie, pentru a calma anxietatea membrilor echipei.
- O viziunea clară, simplă și realistă va ajuta echipa să se educe și să se coaguleze în jurul liderului.
- Sărbătoriți orice succes, indiferent cât de mic
În timp de criză, este ușor să te lași copleșit de veștile rele. De aceea, este extrem de important să găsim lucruri de sărbătorit.
- Fiecare succes, oricât de mic, trebuie recunoscut și sărbătorit.
- Într-o mare de incertitudine, un succes poate să devină un colac de salvare.
- Pe drumul către viziunea viitorului, succesul reprezintă o reasigurare că suntem pe drumul cel bun și oferă acele scurte clipe de predictibilitate și de răgaz.
- Cereți feedback onest
Sub presiunea urgenței, a lipsei de predictibilitate, anxietății etc., este extrem de ușor să ne repliem în noi înșine și să ne pierdem încrederea în cei din jur. Când totul pare ostil, este tentant să vedem un inamic în oricine are o părere diferită de a noastră. Ei bine, tocmai acum este momentul să cerem feedback onest, să ascultăm părerile diferite de ale noastre și să permitem oamenilor să își exprime opiniile, gândurile sau, chiar, fricile.
Revenind la comunicare…
Atunci când vorbim despre crize, vorbim despre sensuri. De aceea, în criză, trebuie să îi asigurați pe oameni că există un sens.
- Trebuie să comunicați în așa fel încât ei să vadă sensul. Acest lucru înseamnă că, în criză, nu trebuie să țineți totul ascuns, crezând că așa nu îi speriați pe cei din jurul tău. Dimpotrivă, abia atunci îi speriați foarte tare.
- Într-o criză, niciodată nu puteți să vorbiți prea puțin, ci întotdeauna trebuie să vorbiți mult. O comunicare bună este cea în care acceptăm ceea ce simțim și gândim și asta le spunem și celorlalți.
- Este mai bine să le spuneți angajaților deschis dacă există probleme, dar și că există și soluții la care vă gândiți și la care lucrați.
- De asemenea, în criză, trebuie să ascultați mai mult. Oamenii din ziua de astăzi nu sunt nevorbiți, ci neascultați.
Trei tipologii de gândire
Pentru a comunica eficient, trebuie să aveți în vedere faptul că există trei tipologii de gândire: religioasă, spirituală și magică.
- Persoanele cu gândire religioasă cred într-o forță exterioară, divină sau ideologică. În criză, acestora trebuie să le preluați problemele asupra dumneavoastră.
- Cei cu gândire spirituală lasă lucrurile să treacă și cred că dacă fac ce trebuie, o să fie bine. Atunci, când comunicați cu acest gen de oameni, trebuie să le oferiți modele și repere.
- Magicii schimbă realitatea prin eforturi proprii. Aceștia vor crea strategie.
Acestea sunt, însă, trei tipologii didactice, în general întâlnindu-se trăsături ale celor trei tipologii în fiecare dintre noi, deși este posibil ca una să fie dominantă. Acest lucru înseamnă că, atunci când vă creați planul de comunicare, va trebui să faceți un mix între cele trei tipologii și să structurați mesajul astfel încât să vă adresați tuturor celor trei laturi.
Rezistență la schimbare
În cazul unei schimbări, rezistența apare pentru că oamenii se tem să iasă din ceea ce știu deja. Orice schimbare reprezintă, astfel, o criză. Este important să creați rutine noi, iar oamenii trebuie să știe ce fac.
În concluzie, în criză, important este să restructurați rutinele, comunicând deschis, admițând că nu știți anumite lucruri.
Nimic nu este mai elegant decât să știi ce nu știi, iar acest lucru trebuie să îl comunicăm în criză, în mod fundamental. Trebuie să comunicăm mult, să îi ascultăm pe ceilalți și să le luăm temerile în serios. Nu trebuie să le minimizăm, ci să ascultăm și să reconstruim.
Marius DUMITRENCO-KELLER
trainer și psihoterapeut
marius.dumitrenco@gmail.com
