Cum va arăta piața pe care activez? De unde vin oportunitățile? Dar constrângerile? Dar, mai ales, ce se va întâmpla în zona cererii? A clienților de logistică?
Interesant este că, atunci când ești logistician, trebuie să privești piața în profunzime, pentru a înțelege de unde va veni cererea, în următoarea perioadă.
Dar cât de adânc trebuie să sapi și să analizezi mecanismele macroeconomice, pentru a trage anumite concluzii?
Să luăm doar cazul pieței rezidențiale, în cădere, în această perioadă. Poate că vă veți întreba care este rostul acestui subiect, într-un ghid destinat managerilor de transport și logistică. Dar…
„Peste 15% din economia României era susținută de rezidențial”, ne-a explicat Laurențiu Duică, managing partner Winstone Real Estate Services.
Explicația este una simplă. Trecând peste investiția în construcția imobilului, care presupune transportul și logistica materialelor de construcții (atunci când este vorba despre o locuință nouă), în momentul în care cumperi o casă, vei achiziționa materiale electrice, electrocasnice, mobilă, accesorii, tot ceea ce este necesar într-o gospodărie. Toate acestea impulsionează economia și, implicit, logistica sau transportul. Ce ne spune, însă, acest indicator?
Scăderi
„Chiar dacă imobilele foarte scumpe sau cele foarte ieftine au continuat să se vândă, cele din zona medie nu au mai fost căutate în aceeași manieră, ca urmare a exploziei dobânzilor. Potrivit datelor comunicate de notarii din România, scăderile sunt semnificative, pe acest segment”, a precizat Laurențiu Duică, în opinia căruia lucrurile ar trebui să se regleze, în viitor, ținând cont de potențialul imens al României. Un raport realizat de Banca Mondială arată că apartamentele din țara noastră sunt cu mult mai aglomerate decât cele din țări precum Polonia sau Ungaria. În condițiile în care, în continuare, în multe case locuiesc împreună mai multe generații, sunt numeroși cei care își doresc să achiziționeze o casă. Este o situație de fapt care se va păstra și după finalizarea unei perioade de recesiune.
Pentru că majorarea inflației (pe care am resimțit-o cu toții în ultimul timp) este, în general, urmată de o recesiune.
Dar…
Românii au continuat să consume și, chiar dacă volumele, la finalul lui 2022, au fost mai reduse decât se previzionase la începutul anului (din cauza incertitudinilor privind facturile la electricitate sau la gaz), scăderile au fost, cel puțin într-o primă fază, mai mici decât în Vest, unde bugetele gospodăriilor au fost regândite după reguli mai stricte. „Mă aștept, însă, ca în 2023 să asistăm la reduceri mai mari în zona de consum”, a comentat managing partner-ul Winstone Real Estate Services. Și totul se va reflecta în fluxurile din depozite și transport.
Pe de altă parte, scăderea din zona rezidențială a fost, cumva, compensată de investițiile provenind din PNRR sau având ca obiect infrastructura. Din păcate, investitorii așteaptă să vadă marile lucrări finalizate, înainte de a se îndrepta spre România.
Dar…
Investiții importante în fabrici
Între timp, 2023 se anunță ca un an al investițiilor în zona de producție. „Putem vorbi, deja, despre investiții majore, mai ales în zona de automotive, dar nu numai. Astfel de exemple sunt fabrica Nokian din vestul țării, sau Varta, care este în tatonare pentru o investiție foarte importantă în Arad sau Baia Mare. Dar intrări au avut loc și în alte industrii, precum investiția Stada de la Turda (pharma), sau deschiderea unei facilități noi de producție în cazul Saint-Gobain (construcții), tot în Turda. Sunt doar câteva exemple”, a mai menționat Laurențiu Duică, observând că apetitul investitorilor pentru zona de Vest a țării se menține. Între timp, și producătorii români, precum Astra Arad (care a livrat deja tramvaie în București) dau semnale bune.
Iar fiecare astfel de investiție înseamnă nevoie de transport și logistică, iar, în cele mai multe cazuri, producția pleacă într-o proporție covârșitoare spre export, oferind o gură de oxigen balanței deja extrem de dezechilibrate (tur/retur) pentru transportul internațional. Și chiar mai mult decât atât.
Reacții în lanț
„Orice producție pe care am adus-o, indiferent dacă a fost în Căteasca, Vâlcea sau Salonta, a dus la înflorirea zonei. A generat oportunități reale pentru români, care nu au mai plecat din țară, sau s-au întors acasă (pentru că aveau la ce!). A crescut consumul și, implicit, economia zonei a prosperat. Trebuie să ținem cont că un angajat român își va cheltui salariul în țară, oferind un plus în revigorarea economică, în timp ce unul extra-comunitar muncește aici ca să trimită banii acasă. Primul pas pe care trebuie să îl facem este să oprim exodul de forță de muncă. Suntem fruntași în Europa, la acest tip de export!”, a observat reprezentantul Winstone Real Estate Services, subliniind că numai prin astfel de oportunități reale de angajare putem schimba perspectiva populației.
„Realizarea unei hărți a ajutoarelor de stat (pe zone) pentru investitori și apariția unei Agenții care va comunica direct cu marii investitori reprezintă un factor extrem de important în creșterea interesului pentru România.”
Dar…
Ratarea cu privire la aderarea la spațiul Schengen pune, pe de altă parte, piedici importante. „Atenție! Acest eșec nu înseamnă doar o oră în plus la graniță pentru persoanele fizice, ci foarte multe ore de așteptare (din păcate, perioadele sunt în creștere!) pentru camioane. Ceea ce duce la un consum nervos semnificativ, pentru șoferii profesioniști, și la costuri mai mari și, chiar mai mult decât atât, reprezintă un factor pentru care companii importante ocolesc România. De ce? Pentru că timpul de livrare crește (fără a avea un control real asupra perioadei de așteptare în vamă), iar penalitățile pentru nelivrarea la timp pot fi extrem de mari, mai ales în industria auto. Sunt mulți cei care nu vor să își asume aceste riscuri.”
Ce înseamnă asta? România pierde bani (inclusiv la bugetul de stat), pierde nivel de trai… pierde oportunități pentru transport și logistică.
2022, un an bun pentru piața spațiilor industriale
2022 s-a încheiat cu livrări peste medie de spații industriale, de aproximativ 700.000 mp. „Cred că sunt cele mai bune cifre din 2015, când s-a revigorat piața din România, dar, privind în comparație cu Polonia, de exemplu, unde livrările de spații industriale au atins 4,5 milioane mp, suntem nejustificat de departe. Și țări precum Cehia și Ungaria s-au aflat mult peste România, chiar dacă au un potențial mai mic.”
Și totuși…
Am reconfirmat, în 2022, că putem fi priviți ca un centru regional de distribuție. Sunt mărfuri din Asia, pentru care au fost contractate, în 2022, astfel de centre logistice, în țara noastră. Constanța devine din ce în ce mai interesantă, iar, în condițiile în care se investește în infrastructură (inclusiv feroviară), potențialul crește. „IKEA și LPP au centre logistice regionale, în România. Și tendința va continua”, a apreciat Laurențiu Duică, în opinia căruia vom putea asista și în 2023 la livrări importante de spații industriale, dar în cea mai mare măsură destinate producției, și mai puțin logisticii.
Fără dezvoltări speculative, în 2023
Anul acesta, nu va fi unul al dezvoltărilor speculative, ci al celor care vor avea un contract în spate.
Zona industrială rămâne în portofoliul fondurilor de investiții, dar apetitul din timpul pandemiei s-a redus semnificativ, revenind interesul pentru retail, unde marja de profit este mult mai mare.
Într-un an în care „cash is the king”, trebuie să ținem cont că inflația foarte mare la nivel european afectează piața, iar țările aflate în competiție cu noi se lovesc de foarte multe probleme, pe lângă aceasta. Alături de efectele războiului, realitatea financiară a creat un adevărat cocktail Molotov.
Dar chiar dacă nemții nu vorbesc decât despre recesiune, românii par mai liniștiți. De ce? „România încă are miliarde de euro primiți, sunt investiții majore în curs, cei care lucrează afară trimit încă bani familiilor, iar statul se împrumută mult, oferind ajutoare pensionarilor și categoriilor defavorizate. În acest context, sunt încă bani în piață.” Dar pentru cât timp?…
L-am întrebat pe Laurențiu Duică „Ce avantaje avem în fața investitorilor, în 2023?”.
În primul rând, o hartă a ajutoarelor de stat pentru investiții.
În al doilea, chiar se lucrează la infrastructură. (Chiar dacă reticența se păstrează la cote maxime.)
Acestora li se adaugă forța de muncă, trenurile ieftine, puterea energetică… potențialul…
Pentru că România are potențial! (Chiar și atunci când pare că vrem să îl ascundem!)
Meda IORDAN
meda.iordan@ziuacargo.ro
