Convingeri personale avem pe tot parcursul vieții. Pe unele le abandonăm, altele se formează în urma experiențelor trăite sau împrumutate. Important este să le păstrăm pe cele bune și să le abandonăm pe cele care nu ne ajută să creștem.
Context
Programarea neuro-lingvistică, abreviată NLP, a fost creată în jurul anului 1976 de Richard Bandler (matematician și student în terapia Gestalt) și John Grinder (lingvist). Ei și-au propus să descopere structura excelenței umane.
Unul dintre cele mai controversate și greu de digerat principii propuse de NLP este acela potrivit căruia „În spatele fiecărui comportament se află o intenție pozitivă!”. La prima vedere, poate fi de neconceput o astfel de afirmație și, probabil, fiecare dintre noi poate cu ușurință contrabalansa acest principiu prin intermediul situațiilor concrete de viață.
NLP nu își propune să demonstreze valoarea de adevăr a unui principiu. Aceste instrumente ne sunt oferite sub formă de presupuneri/presupoziții sau filtre de gândire care, utilizate în anumite contexte, ne pot ajuta să percepem în mod obiectiv un anumit comportament. Utilitatea acestor filtre intervine atunci când, folosite, ne aduc mai multe interacțiuni constructive și pozitive cu cei din jur.
Intenția este definită de DEX ca fiind o pornire interioară conștientă, însoțită de un efort pentru a înfăptui ceva. În domeniul programării neuro-lingvistice, intenția nu se rezumă strict la spectrul conștientului, de cele mai multe ori ea aflându-se la nivel inconștient.
Intenția este pozitivă în sensul că realitatea personală arată mai bine dacă folosim un anumit comportament în detrimentul altuia, aduce un beneficiu sau satisface o nevoie personală, mai mult sau mai puțin vitală. Prin urmare, este necesar să precizăm că intenția pozitivă se referă, în acest context, la persoana care execută comportamentul.
Un exemplu
La data de 27 decembrie 2022, ofițerii de poliție din cadrul Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Vaslui au desfășurat activități procedurale, într-o cauză penală, în care un agent de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Vaslui a sesizat DGA Vaslui despre faptul că un șofer i-a oferit suma de 800 de euro în legătură cu îndeplinirea unui act contrar îndatoririlor sale de serviciu.
În fapt, în noaptea de 26-27 decembrie 2022, în timp ce se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, polițistul a oprit în trafic un conducător auto, pe care l-a testat cu aparatul etilotest din dotare, reieșind o valoare de 0,85 mg/l alcool pur în aerul expirat. În acest context, șoferul i-a oferit polițistului suma de 800 de euro, pentru a nu-i întocmi dosar de cercetare penală, demers refuzat de acesta din urmă.
Polițistul a înregistrat aceste momente cu ajutorul aparatului Body Cam din dotare.
Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui a dispus reținerea pentru 24 de ore a inculpatului, urmând să fie prezentat instanței cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Privind în urmă, putem afirma cu certitudine că intenția șoferului cu pricina nu a fost aceea de a-și petrece o parte, dacă nu toate momentele rămase din anul 2022 în stare privativă de libertate. Deși cele două comportamente antisociale desprinse din comunicat își regăsesc proiecția în legislația penală română, în infracțiunile de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe (art. 336 Cod penal) și respectiv de dare de mită (art. 290 Cod penal), persoana în cauză a acționat pe baza convingerilor sale și, la un nivel mai profund, a intenționat să ajungă acasă fără a provoca vreun rău, pentru sine sau pentru altul.
Așa, și?
Intenția pozitivă care stă la baza comportamentului uman nu reprezintă o scuză sau o circumstanță atenuantă. În schimb, acceptarea ideii potrivit căreia urmărim să facem bine prin acțiunile noastre, nouă sau altora, conștient sau inconștient – la nivel instinctiv – ne poate responsabiliza și ancora în realitățile înconjurătoare și, totodată, ne poate clarifica o mare parte a dilemelor privind comportamentul uman.
Convingerile personale de genul „un pahar nu strică!” sau „nu se poate întâmpla nimic în câțiva kilometri, chiar și băut” în prima ipostază și „dacă dai șpagă, scapi!” în cea de-a doua, sunt instrumente subiective dezvoltate intrinsec, sau împrumutate din mediul înconjurător, care își dovedesc aplicabilitatea și utilitatea până la un punct. Din păcate, în unele cazuri, acestea sunt combătute prin sacrificarea unor valori importante – libertatea, liniștea, sănătatea, vieți omenești…
Concluzionând, considerăm util a face distincția între intenția pozitivă intrinsecă ce stă la baza unui comportament uman și efectul produs asupra actorilor sociali din contextul respectiv și, totodată, trebuie să nu cădem în extrema pasivității, atunci când vine vorba despre sancționarea comportamentelor deviante. Un instrument util, în acest sens, se dovedește a fi call centerul Direcției Generale Anticorupție – 0800.806.806 – unde orice persoană, pe baza convingerilor personale și indiferent de calitate, poate sesiza fapte de corupție, contribuind, astfel, la menținerea unui climat de încredere în instituțiile statului.
Nicolae-Marius POPA
comisar de poliție
DGA – Serviciul Prevenire
