Guvernul a aprobat, în 25 septembrie, proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung.
Premierului Marcel Ciolacu a declarat, la începutul ședinței de guvern: „Bugetul se bazează pe taxe plătite de salariați, pe investiții. Sunt obligat să pun interesele României mai presus de interesele unor grupuri. Nu-mi voi asuma să pun în pericol obiective strategice ale României. Austeritatea a fost când s-au tăiat în 2010 salarii și pensii. Atunci românii au fost sărăciți. Acest guvern nu crește TVA-ul general. Păstrăm la 9% (TVA-n.r.) pentru alimente și medicamente. Nu există niciun risc ca prețurile să crească la iarnă. Nu se poate vorbi de austeritate, când crește salariul minim. Se vor desființa mii se posturi de șefi (la stat – n.r.). Este cea mai ambițioasă reformă a aparatului bugetară de după Revolutie. Era de dorit să se fi făcut mai devreme. E nevoie de o reformă majoră și sunt pregătit să mi-o asum”.
Față de proiectul inițial, discutat în primă lectură în ședința de săptămâna trecută a Executivului, au fost operate modificări, între care și cea prin care bugetarii „de lux” vor primi în continuare bonurile de masă.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a enumerat schimbările: „Bonurile de masă vor acordate ca şi până acum, însă Ministerul de Finanţe are termen o săptămână pentru a propune Executivului un proiect de Ordonanţă de urgenţă care va limita comisioanele implicate în acest proces de distribuţie a bonurilor de masă. De asemenea, taxa pe valoare adăugată pentru biletele la spectacole, concerte, evenimente culturale şi sportive va fi de 9%. O menţiune şi în ceea ce priveşte calculul impozitului pentru companiile multinaţionale. Din totalul cifrei de afaceri, pe lângă investiţii, vor fi scăzute şi accizele, care reprezintă, de asemenea, o taxă. Impozitul va rămâne la 16 procente din profit, dar nu mai puţin de 1% din cifra de afaceri calculată conform criteriilor enunţate mai devreme. Pentru instituţiile de cultură cu mai puţin de 50 de angajaţi, oportunitatea de comasare va reveni autorităţilor locale. A fost eliminat, de asemenea, pragul de 2,5% din bugetul autorităţilor locale cu care acestea pot finanţa evenimente culturale, sportive sau recreative. Pragul de 2,5% vizează însă fondurile colectate în nume propriu la nivelul acestor autorităţi locale. Totodată, s-a decis că reglementarea salariului minim în construcţii şi agricultură se va face prin ordonanţă de urgenţă separată, astfel încât salariile să poată creşte cât mai repede cu putinţă. Salariul minim pe economie în general, care va creşte cu zece procente, la 3.300 de lei, va fi reglementat printr-o hotărâre de Guvern, care va fi adoptată, de asemenea, cât mai rapid”.
La Parlament, pentru amendamente
Documentul, ce aduce noi modificări Codului fiscal prin instituirea sau majorarea de taxe și impozite, a fost transmis Parlamentului, unde premierul Marcel Ciolacu va merge împreună cu întreg cabinetul său de miniștri, pentru a-și angaja răspunderea.
La Parlament, deputații și senatorii pot formula amendamente, în termenul care va fi stabilit în şedinţa comună a Birourilor permanente de la Senat şi Camera Deputaţilor. „Ulterior, în cadrul unei noi şedinţe de Guvern, vor fi dezbătute şi încorporate amendamentele acceptate, urmând ca Guvernul să îşi asume răspunderea în Parlament pe acest proiect în şedinţă comună a celor două Camere, potrivit reglementărilor constituţionale”, a precizat Mihai Constantin, în cadrul unei conferinţe de presă, la Palatul Victoria.
Fără vot în Legislativ
Procedura angajării răspunderii, prevăzută de Constituție, este aleasă de prim-ministru pentru a nu mai supune dezbaterii parlamentare și votului proiectul de lege. Concret, într-o ședintă comună a celor două Camere, premierul Marcel Ciolacu va declara în mod expres faptul că Guvernul își angajează răspunderea asupra proiectului de lege și va motiva recurgerea la această cale de promovare a unui proiect, urmată de prezentarea conținutului – măsurile fiscale.
Timp de trei zile, poate fi depusă o moțiune de cenzură și Guvernul să fie demis prin vot, dar acest lucru nu se va întâmpla, deoarece PSD împreună cu PNL dețin majoritatea în Parlament.
După epuizarea celor trei zile, proiectul de lege se consideră adoptat.
După alte două zile, dacă legea nu a fost atacată la Curtea Constituțională, se transmite președintelui Klaus Iohannis, care o va promulga.
USR a anunțat deja că va ataca la CCR proiectul de lege. Acest lucru va împiedica intrarea în vigoare a noilor taxe și impozite, până la pronunțarea unei decizii din partea Curții.
