Investițiile în energie sunt necesare pentru dezvoltarea pe termen lung a economiei, iar acest lucru înseamnă atât mărirea capacității de producție, cât și de distribuție, au susținut reprezentanții industriei și ai instituțiilor statului din domeniu, cu prilejul mesei rotunde „Energie în România 2.0. Oportunități în contextul geopolitic actual”, organizate de AHK România, în colaborare cu Ost-Ausschuss der Deutschen Wirtschaft (Comitetul Economiei Germane pentru Europa de Est).
Mărirea capacității de distribuție și transport este o prioritate, pentru a nu bloca rețeaua cu fluxuri mari de energie verde, a explicat directorul general E.ON România, Volker Raffel. Compania dorește să investească în dezvoltarea rețelei energetice din România și poartă discuții cu Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) privind cadrul de reglementare pe cinci ani al acestor investiții. Reglementările privesc atât volumul investițiilor, cât și tariful de distribuție. Investițiile mai mari vor permite rețelelor să preia o cantitate mai mare de energie, inclusiv regenerabilă, ceea ce va conduce în cele din urmă la scăderea prețului acesteia.
„Vestea buna este că, dacă vom putea investi la nivelul așteptat, aceasta va fi cea mai ieftina soluție pentru România. Un motiv este că ceea ce vom construi azi va fi refinanțat in următorii 40 de ani, deci impactul în facturile consumatorilor va fi unul limitat. De asemenea, în prezent avem cele mai bune șanse să absorbim fonduri europene, care nu vor fi disponibile la nesfârșit, dar care vor reduce și mai mult povara pentru consumatori. Nu în ultimul rând, a construi acum înseamnă și a reduce la minim a blocajele din rețele. Apariția acestor blocaje înseamnă mai puțină energie regenerabilă care ajunge la consumatori, din cauza pierderilor, și vorbim de energie în valoare de milioane de euro”, a explicat Raffel.
Așteptările sunt ca tarifele sa fie ajustate astfel încât să permită realizarea acestor investiții majore în rețele de distribuție. Costurile vor fi ulterior amortizate prin dublarea volumelor de energie care alimentează rețeaua și de stabilizarea tarifelor de rețea per kilowatt/oră.
Reprezentanții E.ON au mai solicitat și redeschiderea pieței de energie după perioada de plafonare. Din cauza actualelor incertitudini privind tarifele pe piața de energie, este greu pentru un potențial investitor să-și stabilească un plan de afaceri pentru următorii ani și să ia decizii privind o viitoare investiție. „Actorii economici vor acționa la semnalul piețelor, iar în acest sector liberalizarea pieței este o precondiție”, a spus Volker Raffel.
În contextul geopolitic actual, în care Europa se străduiește să-și mențină competitivitatea pe piețele globale, România poate juca un rol importat.
„România are multe avantaje legate de poziția sa geografică. Atractivitatea țării crește în continuare, datorită resurselor mari din sectorul energetic și oportunităților excelente pentru energiile regenerabile. Ne așteptăm la noi investiții semnificative în sectoarele energetic și industrial. Acest lucru va genera o creștere suplimentară, iar țara va contribui, de asemenea, la îmbunătățirea competitivității UE”, a declarat Andreas Lier, președintele AHK România. El a precizat că pe lângă oportunități, există și unele provocări legate de stocarea, transportul și utilizarea energiei electrice produse în regiunea Dobrogea.
România devine un hub energetic, atât în ceea ce înseamnă producție și furnizare, dar devine și o țară de tranzit a energiei, lucru care implică multe oportunități de afaceri, a spus și ambasadorul Republicii Federale Germania în România, Peer Gebauer. „Energia nu este doar o chestiune de business, dar și una de supraviețuire, daca îmi permiteți să folosesc un cuvânt dramatic. Atacul Rusiei asupra Europei a început nu neapărat în sens militar, ci într-o formă hibridă și dacă vrem să supraviețuim acestui atac trebuie să fim rezilienți și competitivi. Iar energia furnizată la prețuri accesibile pentru industria noastră este cheia apărării noastre”, a completat el.
La masa rotundă, moderată de directorul general al AHK România, Sebastian Metz și directoarea în cadrul Comitetului Economiei Germane pentru Europa de Est, Anja Quiring, au participat reprezentanți ai companiilor, ministerelor de resort din România și Germania, ai Camerei Deputaților, ai cancelariei primului ministru (între care Florin Spătaru, consilier de stat) și ai organizațiilor non guvernamentale. „Mă bucur să constat că suntem cu toții în aceeași barcă, suntem pentru dialog și cooperare și dorim cu toții să creăm bunăstare . Vă mulțumim pentru deschidere, împreună vom pune barca în mișcare”, a conchis Sebastian Metz.
