De ce Franța?… Pentru că este un stat protecționist, în care ofițerii de control fac viața dificilă transportatorilor străini… Pentru că este bine să știi cum să abordezi problemele apărute… Pentru că, dacă îți alegi conduita corectă aici, îți va fi mai ușor să o adaptezi și în alte state din Uniunea Europeană. Dar te poți pune la adăpost?…
De ce avocatul Smaranda Rugină? Pentru că este specialistă în transport internațional pe teritoriul Franței, pentru că este avocatul care a obținut, în acest an, în Justiția franceză, o victorie majoră pentru transportatorii români: prima achitare pentru neîntoarcerea acasă a șoferilor, sancționată, în Franța, cu un an de închisoare și amendă de 30.000 de euro. În prezent, Smaranda Rugină (avocat partener UNTRR în Franța) gestionează acțiunile pentru mai mult de 80 de astfel de cazuri, aflate în diverse stadii.
Aminteam mai sus că Franța este un stat protecționist, iar modificarea, în 2023, a legislației sociale, prin încadrarea neîntoarcerii acasă a șoferilor în rândul infracțiunilor (putând atrage după sine un an de închisoare și o amendă de 30.000 de euro, conform art. L3315-4-1 al Codului transporturilor), reprezintă unul dintre pașii care confirmă această direcție, ce se transferă în control… Control, din păcate, neclar în anumite cazuri în trafic, mai ales pentru o persoană care nu înțelege și nu vorbește bine limba franceză. Verificările nu abordează, însă, numai întoarcerea acasă a șoferilor, ci o întreagă serie de alte aspecte, care țin de transport, ceea ce poate duce la sancțiuni penale, deseori pentru administratorii firmelor de transport, pentru acțiunile șoferilor săi.
Potrivit avocatei Smaranda Rugină, procedura penală în Franța trebuie reformată și mai bine adaptată controalelor „pe șosea”, pentru a oferi o mai mare protecție cetățenilor europeni care fac obiectul lor.
„Faptul că procedura nu este bine conturată pentru controalele în trafic, care vizează șoferii străini, atât în cazul DREAL cât și al Jandarmeriei, creează o serie de probleme, care ar putea fi evitate. Sunt multe situațiile în care autoritățile de control nu aplică reguli generale, care rămân valabile în orice moment, privind prezumția de nevinovăție, atunci când există o suspiciune asupra cuiva”, a apreciat Smaranda Rugină, menționând că persoanelor care fac obiectul verificărilor li se vorbește, de multe ori, într-o limbă pe care nu o înțeleg și nu li se notifică dreptul de a păstra tăcerea sau de avea un avocat, înainte de a fi interogați. „Sunt momente în care inspectorii utilizează «Google Translate» în locul unui interpret, ceea ce nu-i normal, pentru că este vorba despre un device care oferă o traducere aproximativă.”
„În orice altă situație, conform legislației europene, atunci când persoana interogată nu vorbește și nu înțelege perfect limba franceză, beneficiază de un interpret”, a continuat ea… Iar dacă, în cazul Jandarmeriei, există o platformă de pregătire privind etica în control, conform drepturilor omului, dar și posibilitatea de a apela la un interpret, inspectorii DREAL nu au beneficiat de aceleași cursuri de formare, ceea ce poate părea incorect, în condițiile în care trebuie să facă, practic, același lucru: verifică suspiciuni privind respectarea reglementărilor europene.
„Șoferii care sunt controlați la marginea drumului nu ar trebui să sufere din cauza inadvertențelor guvernamentale”, a apreciat avocatul Smaranda Rugină.
„Politica de control are două obiective majore: descurajarea dumpingului social și îmbunătățirea condițiilor de viață ale șoferilor. Din păcate, această a doua țintă nu pare a fi urmărită. Sunt des sunată de șoferi, în momentul controalelor, care îmi spun că le este frică, nu înțeleg ce li se cere și nu știu ce să facă. Sunt multe cazurile în care îmi transmit că sunt amenințați, că li se rețin documentele de identitate și că li se spune că va fi sechestrat camionul, dacă nu plătesc cauțiunea pe loc sau dacă nu recunosc faptele reproșate, ceea ce nu este acceptabil”.
Altfel spus, în condițiile în care nu există o procedură de control clară, adaptată controlului șoferilor în trafic, cel verificat este așezat într-o situație de vulnerabilitate, care îl împiedică să își pledeze, în mod corect, cazul.
Când este bine să iei legătura cu avocatul?
Potrivit Smarandei Rugină, lucrurile ar trebui privite nuanțat, în funcție de instituția de care aparține inspectorul din trafic.
„Atunci când discuția se poartă cu un reprezentant al Jandarmeriei (aparținând Ministerului Afacerilor Interne), este indicat să apelezi la un avocat. Am avut cazuri în care am putut discuta într-un mod constructiv cu jandarmii, care au acceptat să-i pună șoferului la dispoziție un interpret și să fie asistat de către mine în cadrul controlului”, a menționat ea, precizând că, asistat de un avocat și de un interpret în cadrul audierii, șoferul va comunica informații clare, care pot dovedi nevinovăția sa sau a administratorului. În cazul acesta, jandarmul poate opri controlul, considerând că nu sunt probe suficiente.
Pe de altă parte, în cazul unui inspector DREAL, poți înrăutăți situația, dacă avocatul ia legătura cu el în timpul inspecției, pentru că va consemna intervenția avocatului în procesul verbal și acest lucru va permite procurorului să susțină că schimbul dintre avocat și ofițerul DREAL garantează respectarea dreptului la apărare. „Ulterior, pentru mine ar fi mai greu să contest procedura în sine și să cer anularea ei pe baza Articolului 6 al Convenției Europene. În cazuri extreme, însă, când se pune problema unor abuzuri (de exemplu, documentele de identitate ale șoferului confiscate, acces neautorizat la telefonul șoferului), avocatul poate preveni procurorul, care îi poate transmite inspectorului DREAL că dosarul nu va putea fi transmis, mai departe, către procuratură, din cauza viciilor generate de un eventual abuz.”
O procedură clară ar duce la evitarea acestor abuzuri. Măcar șoferul nu ar mai simți că îi sunt încălcate drepturile, într-o asemenea manieră, iar administratorii ar evita sancțiuni, care nu sunt justificate. De altfel, Franța a fost de mai multe ori condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru nerespectarea Articolului 6 al Convenției Europene privind dreptul la un proces echitabil, în termen optim și previzibil, pentru că nu exista o procedură penală adaptată.
„În concluzie, fie trebuie creat, în Franța, un regim procedural derogatoriu special, adică o procedură penală specială, aplicabilă controalelor rutiere, fie asigurată o mai bună formare a polițiștilor/agenților DREAL, astfel încât aceștia să poată aplica în mod corect drepturile la apărare, consacrate atât în Convenția Europeană, cât și în Codul de procedură penală francez”, a subliniat avocatul.
În ciuda acestor neclarități, un lucru este sigur. Orice sancțiune considerată ca fiind acordată pe nedrept trebuie contestată cât mai repede, pentru că o acțiune rapidă va certifica în fața Justiției franceze buna credință a firmei, nemaiexistând suspiciuni că firma a „fabricat” (între momentul controlului și cel în care a fost demarată procedura de contestare) documente justificative, care ar putea-o ajuta.
Aceasta este, pe scurt, situația actuală. Ce este de făcut, în acest context?
Agenții DREAL susțin că nu sunt abilitați să notifice drepturile omului și că sunt obligați să se limiteze la simple constatări, fără întrebări, cel mult sumare, ceea ce, în practică, nu corespunde realității.
„Sfatul meu este să se țină cont de faptul că, în cazul controlului în trafic, orice consemnare a unei încălcări trebuie să aibă în spate o constatare, ceea ce înseamnă că, în principiu, inspectorul nu ar trebui să pună nicio întrebare… doar să verifice documentele obligatorii aflate la bord, în format electronic sau fizic.”
Altfel spus, în cazul pauzei de 45 de ore, șoferul nu trebuie să aducă nicio dovadă că nu a dormit în camion, pentru că nici în legislația europeană și nici în cea națională franceză nu există nicio dispoziție potrivit căreia ar trebui să ofere această probă (pentru camioane cu tahograf – cu masa peste 3,5 t). „Atunci când inspectorul DREAL sau jandarmul îi solicită șoferului să dovedească faptul că nu a dormit în camion reprezintă un abuz. Iar conducătorii auto trebuie să fie instruiți în acest sens și să nu cedeze, chiar dacă se fac amenințări privind reținerea vehiculelor. Nu este decât o tactică de control. În astfel de situații, mă pot contacta. Faptul că nu există o probă privind odihna în afara camionului nu este suficient pentru a se stabili o amendă”, a subliniat avocatul Smaranda Rugină, precizând că astfel de sancțiuni se recuperează în justiție. Șoferul poate să menționeze pe buletinul de control că nu este de acord cu semnătura dată.
Atenție la… documentele date șoferului la semnat, în momentul inspecției!
„Există, însă, situații care trebuie privite cu mare atenție. Sunt formulare care menționează «Recunosc că am fost informat asupra infracțiunii reproșate», multe documente sunt deja, de mai multă vreme, traduse și în română. Sfatul meu este ca șoferul să mă contacteze pentru a-mi trimite documentele pe care i se cere să le semneze, astfel încât să putem verifica împreună că nu sunt documente compromițătoare. Nu trebuie decât să fim atenți la ceea ce semnăm, în ciuda constrângerilor de timp privind programele de lucru și termenele de livrare.”
Cum vor evolua lucrurile, în control?
Vă las să vă trageți singuri concluzia, amintindu-vă că, dacă inițial dormitul în cabină în perioada pauzei de 45 de ore atrăgea după sine o amendă de 750 de euro, astăzi abaterile au devenit penale, iar sancțiunea poate ajunge la 30.000 de euro și 1 an de închisoare, pentru administrator, conform articolului L3315-4-1 al Codului transporturilor.
Pe de altă parte, sunt două texte, în Codul de transport francez, care sancționează diferit pauza săptămânală luată în cabină. Primul text prevede că, la prima abatere, amenda ajunge la 1.500 de euro. Celălalt text (art. L3315-4-1 Cod transport) stipulează faptul că, în caz de reiterare, administratorul societăți va fi sancționat, dacă nu au organizat activitatea în așa fel încât șoferul să poată dormi în afara camionului. Ceea ce înseamnă că, într-un caz extrem, administratorul poate primi 30.000 de euro amendă acasă și condamnarea la 1 an de închisoare.
În paralel, într-un alt articol din Codul transportului, se arată că prepusul (adică șoferul) poate fi condamnat pentru orice fapt pe care el l-a instigat. Adică, dacă el, pe proprie răspundere, decide să își păstreze banii primiți pentru a plăti cazare, preferând să doarmă în cabină în timpul pauzei de 45 de ore (chiar dacă a primit alte instrucțiuni de la angajator), ar putea fi, teoretic, condamnat. Aici intervine decizia procurorului, care însă va ține cont, în mod normal, de cine este mai solvabil.
Dar să ne întoarcem de unde am început. Autoritățile de control din Franța au încadrat, în 2023, și întoarcerea șoferilor acasă ca faptă penală, aplicabilă administratorului firmei. UNTRR atrăgea atenția că, imediat după modificarea legislației, inspectorii DREAL au început o campanie abuzivă de control al șoferilor angajați la firme de transport din România și din alte state est-europene.
Peste 80 de procese verbale, în câteva luni de control
„În cadrul controalelor efectuate în trafic, inspectorii DREAL nu au ținut cont de notificările transmise de firme conducătorilor auto, de a se întoarce acasă la 3-4 săptămâni, și nici de refuzul șoferilor de a se întoarce la sediul operațional al firmei”, se arăta într-un comunicat al Uniunii, precizându-se că, în urma acestor acțiuni, derulate în 2024, firmele de transport din România primiseră, până la jumătatea anului, peste 80 de procese verbale de sancționare.
Avocatul Smaranda Rugină a obținut, pe 28 martie, în cadrul Tribunalului penal din Toulouse (Saint Gaudens), prima achitare pe această speță.
Vă reamintesc filmul situației, prezentate, la momentul respectiv, în revista ZIUA CARGO, pe baza informațiilor transmise de UNTRR. Controlul a fost efectuat de către DREAL Occitanie – Antenne de Toulouse, pe 4 aprilie 2023, împotriva angajatului unei societăți de transport din Pitești. Perioada verificată pe baza descărcării tahografului a fost cuprinsă între 5 martie și 4 aprilie 2023, iar datele au indicat că șoferul își efectuase cel mai devreme repausul săptămânal la data de 11 martie, pe teritoriul Italiei. Polițistul l-a întrebat pe conducătorul auto, fără a-i pune la dispoziție un interpret sau un avocat, data când a revenit ultima dată în România, iar acesta a răspuns că pe 3 martie 2023.
Prin Hotărârea din 28 martie 2024, Tribunalul penal din Toulouse (Saint Gaudens) a dat dreptate angajatului și angajatorului, constatând că, în timpul transportului internațional, acesta din urmă i-a trimis salariatului o înștiințare cu privire la dreptul său de a se întoarce, iar el a răspuns în scris la acest e-mail că nu dorește să revină în România, pentru a-și efectua repausul săptămânal. Societatea a fost achitată, iar garanția de 4.000 de euro, plătită în ziua controlului, urma să fie restituită.
„Cu toate acestea, mă tem că acest lucru nu va schimba modul în care ofițerii DREAL efectuează inspecțiile, în această privință, deoarece s-au convins că simpla neîntoarcere a conducătorului auto constituie o infracțiune. Vor fi necesare alte hotărâri judecătorești, pentru ca funcționarii DREAL să schimbe modul în care efectuează controalele, sau o precizare al Curții de Justiție a Uniunii Europene, cu cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare, în cadrul unei instanțe în curs”, a precizat Smaranda Rugină.
Lucrurile nu vor fi, în niciun caz, mai simple, în viitor, însă, cu toate acestea, s-a creat primul precedent!
Între timp, fără o procedură clară și corect aplicată, controalele rămân haotice. Și fiecare trebuie să se descurce, în consecință. Poți, însă, apela la Justiție și, cu avocatul potrivit, ai o șansă de a fi achitat!
Meda IORDAN
meda.iordan@ziuacargo.ro
