Conflictele sunt dificil de purtat. Trezesc în noi răni emoționale și, uneori, e greu să ne comportăm ca niște adulți. Dar, în orice scenariu în care trăim, lucrăm și colaborăm cu ceilalți, poate apărea un conflict.
Deoarece locurile de muncă sunt formate din angajați din medii diferite, personalități diferite, opinii și vieți diferite, nu este de mirare să apară neînțelegerile care pot fi transformate în conflicte. La locul de muncă, oamenii petrec mult timp împreună. Acest lucru face ca micile neînțelegeri să se amplifice în timp și să devină mai personale. Activitatea din transport este o sursă majoră de stres, pentru toți cei implicați. Presiunile pentru a performa, a livra la timp și a îndeplini așteptările pot amplifica reacțiile emoționale, în timpul unui conflict.
Motive
Iată câteva dintre motivele comune ale conflictelor la locul de muncă (potrivit jurnalului de leadership, etică și responsabilitate, 2023):
• neînțelegeri sau abilități slabe de comunicare
• opinii sau personalități diferite
• prejudecăți sau stereotipuri
• variații ale stilurilor de învățare sau de procesare
• percepții despre nedreptate.
Neînțelegerile cauzează conflicte, deoarece cei mai mulți dintre colegi, respectiv manageri nu se simt confortabil să le gestioneze.
Atunci când pretinzi că nu există un conflict, el nu dispare. Din contră!
Ignorarea problemelor poate duce la nerespectarea termenelor-limită, la resentimente și, implicit, afectează activitatea, deci profitul. Angajații nemulțumiți sunt mai puțin motivați și mai puțin dispuși să colaboreze, ceea ce afectează coeziunea echipei și eficiența generală.
Rezolvarea eficientă a disputelor pe măsură ce acestea apar creează bunăstare angajaților și generează o productivitate crescută companiei.
Pentru conflictele la locul de muncă, de obicei se apelează la un psiholog abia după ce managerul a încercat tot ce se poate, pentru a rezolva logic, analitic, situația. Însă conflictele țin de partea emoțională, de sentimente, de orgoliu, de roluri nedefinite, de așteptări.
Iar dacă regulile nu au fost clare și au existat mici încălcări ale limitelor, atunci vorbim de o escaladare a unui conflict care, uneori, se disipează fie prin reorganizarea întregului departament, fie prin schimbarea personalului.
Contează colaborarea cu un psiholog, pentru astfel de situații. Costă mai puțin decât implicațiile unui conflict major într-un departament sau, chiar, la nivel de companie, acolo unde a fost ignorat prea mult timp.
Exemplu
Mă voi opri asupra exemplului unui dispecer care oferă anumite curse unui anumit șofer din diverse considerente, nu celui care este mai aproape, din punctul de vedere al numărului de kilometri. Colegul dispecerului observă, dar nu spune nimic, ca să nu se certe cu colegul de la biroul de lângă. Tensiunea între ei crește… schimbă replici acide… atitudinea devine una ușor de observat… și, de aici, vă puteți imagina.
Strategii de gestionare a conflictelor
Pentru a minimiza efectele negative ale conflictelor între angajați, este esențial ca managementul să implementeze strategii eficiente de gestionare a conflictelor. Printre acestea se numără:
• Comunicarea deschisă – încurajarea unui dialog deschis și transparent, pentru a identifica și rezolva conflictele în stadiu incipient.
• Medierea – implicarea specialiștilor (psiholog, coach), pentru a facilita rezolvarea conflictelor într-un mod imparțial.
• Formarea și dezvoltarea – oferirea de training-uri pentru dezvoltarea abilităților de comunicare și gestionare a conflictelor.
• Politici clare – implementarea unor politici și proceduri clare, care să ghideze comportamente în diferite situații. Tu ești pregătit să stingi conflictele?
Andreea GHEORGHE
psiholog specializat
în psihologia transporturilor
gheorghe.andreeaioana@yahoo.com
