Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat, vineri, acordarea gratuită de truse de supravieţuire cetăţenilor care locuiesc în blocuri încadrate la clasa întâi de risc seismic. Afacerea, de 496.000 de lei (circa 100.000 de euro), a fost perfectată deja de Primăria Capitalei, care a achiziţionat 3.000 de truse, prin licitaţie, de la SC Image Construct SRL. Primarul general Sorin Oprescu susţine că distribuirea unor astfel de truse “este o soluţie de moment, necesară în cazul unei nenorociri”. În 22 de ani, autorităţile bucureştene n-au fost capabile să consolideze seismic decât 21 din totalul de 113 clădiri care ar cădea la primul cutremur major şi reprezintă pericol public. De câţiva ani se mai lucrează la 17.
Alte 256 de imobile sunt încadrate în clasa întâi de risc seismic, construite până cel târziu în 1950, însă nu intră la categoria “pericol public”. Pe lângă acestea mai există 288 de clădiri încadrate în clasa a doua de risc seismic.
Toate familiile din aceste clădiri vor primi truse de supravieţuire, care conţin:
- o lanternă multifuncţională cu dinam (încărcare manuală)
- semnalizare sonoră şi vizuală
- radio
- încărcător pentru trei tipuri de telefoane
- lumină intermitentă pentru semnalizare
- o folie termoizolantă
- pelerină de ploaie
- mască de gaze
- o trusă de prim ajutor care are elementele necesare primului ajutor
- trei doze cu apă
- pastile de purificat apa
- hrană solidă pentru trei zile
- un tub fluorescent pentru semnalizare.
În ciuda facilităţilor acordate de stat – expertizarea tehnică gratuită a cladirii, ajutor financiar şi acordarea de împrumut fără dobândă pe o perioadă de 25 de ani -, cei mai mulţi dintre proprietarii imobilelor cu bulină roşie se opun consolidării, motiv pentru care suferă şi vecinii lor, care ar vrea consolidarea blocului.
“Nu pot interveni. Dacă într-un bloc 5-6 familii nu sunt de acord cu consolidarea, nu putem face nimic”, declara, anul trecut, Sorin Oprescu.
Din acest motiv, la acea dată se aflau pe rol 200 de procese cu proprietari care nu doreau să semneze pentru consolidarea blocurilor.
Anul trecut s-a mai acordat o facilitate: Guvernul a modificat OG 20/1994 privind măsurile de reducere a riscului seismic, în sensul că a eliminat ipoteca instituită asupra clădirii pe perioada restituirii creditului acordat pentru consolidare.
113 clădiri se prăbuşesc la primul cutremur major
În evidenţa Primariei Capitalei există 113 clădiri construite înainte de 1950, încadrate la clasa I de risc seismic (risc ridicat de prăbuşire) şi care prezintă pericol public, potrivit expertizei tehnice.
Structura de rezistenţă a acestor imobile – majoritatea situate în Centrul Istoric, pe Bd. Magheru, Calea Victoriei, Bd. Regina Elisabeta, Moşilor, Bd. Carol I sau Brezoianu –
a fost afectată de ambele cutremure majore produse în ultimii 70 de ani în Bucureşti.
Primul seism, cu magnitudinea de 7,7 grade Richter, a avut loc la 10 noiembrie 1940 şi a dus la prăbusirea blocului Carlton, cu 8 etaje, şi la moartea a 300 de persoane.
Al doilea cutremur este cel din 4 martie 1977. A avut 7,4 grade Richter şi a distrus 33 de clădiri. Şi-au pierdut atunci viaţa 1.424 de oameni, de 5 ori mai mulţi decat la precedentul.
Tot la clasa I de risc seismic, însă fără a fi considerate “pericol public”, sunt incluse 256 de imobile din zona Griviţei, Unirii, Obor, Ferdinand, Floreasca, Piaţa Romană, Blănari, Bărăţiei, Centrul Istoric sau Pache Protopopescu. Şi ele sunt construite înainte de cutremurul din 1940 şi au prins cele două seisme majore ale secolului trecut.
Imobilele incluse in clasa a II-a de risc seismic, despre care specialiştii sustin ca au risc redus de prăbusire, dar vor suferi avarii serioase, sunt în număr mai mare, de 288. Ele sunt situate în zona Griviţei, Maria Rosetti, Mărăşeşti, Vergului, Vasile Lascăr, Şos. Ştefan cel Mare, Popa Nan, Ion Câmpineanu, Maşina de Pâine etc.
Gradul III de risc seismic corespunde construcţiilor la care, în caz de seism de peste 7 grade Richter, sunt aşteptate degradări care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care degradările elementelor nestructurale pot fi importante.
În număr de 58, sunt situate în Str. Traian, Ştirbei Vodă, Sfinţii Voievozi, Bd. Kogălniceanu, Str. Mântuleasa etc..
Magda SEVERIN
Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU
