Segmentul de autostradă Sibiu-Piteşti, care va întregi Coridorul IV Paneuropean, va fi terminat în anul 2020 şi va fi construit din fonduri europene, în cadrul programului operaţional 2014-2020, a anunţat joi, într-o conferinţă de presă, Septimiu Buzaşu, secretar de stat responsabil cu sectorul rutier şi CFR din Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI). Deocamdată lucrările nu au început, dar cei din minister sunt optimişti: din 2016, vom circula pe Coridor doar cu această sincopă. “În 2016 vom merge de la Nădlac la Sibiu, de acolo vom avea o întrerupere până în 2020, şi vom circula de la Piteşti la Constanţa”, a precizat el.
“În 2020 sunt sigur că vom avea Coridorul IV. Vorbim de 2020 pentru că, în termeni de mari proiecte de infrastructură, 10 ani este un termen care ar însemna 5 ani de pregătire, incluzând avizele de mediu, în 2 ani să asigurăm finanţarea şi 3 ani de implementare. Este un termen logic pentru marile proiecte de infrastructură”, a spus Buzaşu.
El a arătat că lucrările la autostrada dintre Sibiu şi Piteşti vor fi la fel de dificile ca şi cele de pe Valea Prahovei (Comarnic-Braşov), întrucât o treime din lungimea acesteia de 110 km presupune viaducte şi tuneluri.
Proiectul este foarte scump şi nu potriveşte unui parteneriat public-privat, singura soluţie sigură fiind finanţarea din fonduri europene, a precizat el.
Cu revizuirea studiilor, înainte!
Ca şi în cazul Autostrăzii Comarnic-Braşov (58 km), CNADNR a scos la licitaţie revizuirea studiului de fezabilitate pentru Autostrada Sibiu – Piteşti . Alţi bani, altă distracţie şi niciun rezultat notabil. Licitaţia pentru Comarnic-Braşov a fost contestată deja anul acesta de două ori, iar directorul de la Concesiuni din cadrul CNADNR, Narcis Neaga, este cercetat disciplinar şi suspendat din funcţie.
La Autostrada Sibiu-Piteşti încă nu este scandal. Potrivit studiului vechi de fezabilitate, autostrada ar costa circa 3 miliarde de euro. Nu ştim cât va fi acum.
Invers decât în Europa
Septimiu Buzaşu a spus că în România se întâmplă invers decât în ţările din Occident atunci când se porneşte o investiţie de asemenea anvergură. Afară durează circa 5 ani proiectarea, apoi 2 ani până la obţinerea finanţării, “după care implementarea este extrem de rapidă, la minut”.
În România durează 1-1,5 ani pregătirea proiectului şi 5-7 ani realizarea construcţiei, întrucât în această fază se corectează deficienţele din perioada pregătirii.
Prin Programul Operaţional Transporturi pentru perioada 2007-2013, au fost semnatw cu beneficiarii 82 contracte de finanţare, cu o valoare contractată totală de 21 miliarde lei, din care s-au plătit aproximativ 1,9 miliarde lei, reprezentând un grad de absorbţie de circa 10%.
370 km de autostradă şi 200 km de cale ferată
În această perioadă au fost finalizaţi sau în curs 125 km de autostradă, iar până la sfârşitul programului operaţional se aşteaptă să fie daţi în exploatare 370 km.
La capitolul cale ferată, sunt în reabilitare circa 205 km pe Coridorul IV, pe următoarele tronsoane feroviare: Buftea – Brazi, Frontiera – Curtici – Arad – km 614, Vinţu de Jos – Coşlariu, Coşlariu – Micăsasa, Aţel – Micăsasa, Aţel – Sighişoara.
Pentru POS-T 2007-2013 au fost alocate, în total pentru autostrăzi şi cale ferată, fonduri structurale de circa 4,5 miliarde euro, la care se adaugă cofinanţarea României, de aproximativ 1 miliard de euro.
Magda SEVERIN
Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU
