Experţii FMI avertizează că intensificarea puternică a crizei din Zona Euro, cu probabilitate medie de materializare, ar avea un impact major asupra României, fiind posibilă o scădere economică de 5% şi o depreciere a leului cu 15-20%. “România are legături comerciale şi financiare puternice cu membrii Zonei Euro. Exporturile către Germania, Italia şi Franţa formează circa 40% din exporturile totale, iar sistemul bancar este în mare parte controlat de bănci din Zona Euro. Împrumuturile denominate în valută formează aproximativ 60% din creditele către sectorul privat”, notează FMI în Raportul Board-ului FMI 2012, din cadrul celei de-a 6-a evaluări a Acordului Stand-by, publicat miercuri.
Luând în calcul experienţa din 2008-2010, ar fi posibilă o scădere economică de 5%, în timp ce o depreciere de 15-20% a cursului de schimb ar afecta puternic portofoliile băncilor.
De asemenea, Fondul estimează că potenţialul de creştere al economiei româneşti va rămâne sub 2% până în 2014 şi va creşte gradual la 3% până în 2017. Nivelurile de 5-6% de dinaintea crizei vor fi dificil de atins în absenta unor reforme majore, care să aducă în piaţa muncii mai multe persoane şi să atragă investiţii.
“Creşterea stocului de capital şi îmbunătăţirea productivităţii, determinate parţial de absorbţia fondurilor UE şi reformele structurale, vor fi principalele motoare de creştere în următorii ani”, arată raportul FMI.
Impactul unei accelerări a dezintermedierii financiare a marilor bănci străine din România ar fi ridicat, creditarea s-ar prăbuşi, trăgând în jos investiţiile şi consumul, iar împrumuturile neperformante ar avansa puternic.
De asemenea, presiunea pe cursul de schimb s-ar intensifica, iar situaţia financiară a instituţiilor de credit s-ar deteriora. Consolidarea băncilor ar putea necesita lichiditate de urgenţă, iar, într-un caz extrem, ar putea deveni necesară chiar o intervenţie pentru susţinerea băncilor, dacă deponenţii îşi pierd încrederea în instituţiile individuale de credit.
O reacţie negativă a populaţiei şi politicienilor faţă de reforme ar stopa implementarea acestora, afectând perspectivele de creştere, şi ar putea induce o pierdere a încrederii consumatorilor şi investitorilor, precum şi volatilitate mai puternică pe piaţa financiară, inclusiv presiune pe cursul de schimb.
Accesarea de fonduri UE sub aşteptări, situaţie cu probabilitate ridicată, ar afecta proiecţiile de creştere, care depind puternic de accelerarea utilizării de fonduri europene. În acelaşi timp, avansul economic ar putea fi mai redus pe termen mediu, afirmă experţii FMI.
În cazul în care pieţele financiare nu ar mai împrumuta România, situaţie cu probabilitate redusă, impactul ar fi mediu, întrucât rezervele fiscale şi cele valutare acoperă cea mai mare parte a datoriei care urmează să ajungă la maturitate pe termen scurt. O anumită consolidare fisclă şi finanţare prin programul cu FMI ar putea fi necesară.
În cazul agravării puternice a crizei euro, România ar putea avea nevoie de lichiditate de urgenţă şi ar putea fi necesară accesarea programului cu FMI. Acordul cu FMI încheiat în 2011 este unul preventiv, iar autorităţile române nu au accesat finanţarea până în prezent.
Cea de-a 6-a evaluare a acordului preventiv cu România a fost aprobată de boardu-ul FMI la finele lunii septembrie, disponibilizând cea de-a 7-a tranşă, de 430 milioane DST – drepturi speciale de tragere (513 milioane euro), din programul de finanţare de 3,5 miliarde euro.
Acordul cu FMI este completat de o înţelegere similară cu Comisia Europeană pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro, tranşele putând fi trase de autorităţile române doar dacă este necesar.
Instabilitatea politică prelungită ar putea afecta implementarea programului şi ar creşte costurile de finanţare.
Creştere economică sub aşteptări
România a avut o creştere economică de 7,3% în 2008, urmată de o contracţie severă, de 6,6% anul următor, ca urmare a crizei financiare, şi o scădere de 1,6% în 2010.
În 2011, PIB a crescut cu 2,5%, susţinut evoluţia bună a agriculturii. Pentru anul în curs, Fondul a revizuit estimarea pentru creşterea potenţială a PIB de la 2% la 1,4%., iar pentru anul următor, de la 2,9% la 1,8%.
În 2014, creşterea potenţială s-ar situa la 2,2%, în 2015 la 2,7% , în 2016 la 2,9% şi în 2017 la 3,1% .
Nivelurile de 5-6% de dinaintea crizei vor fi dificil de atins în absenţa unor reforme majore, care să aducă în piaţa muncii mai multe persoane şi să atragă investiţii, mai atrag atenţia specialiştii FMI.
Mai grav este faptul că politicul nu este interesat, în an electoral, să ia în seamă avertismentele FMI. (M.S.)
