Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, că decizia Guvernului de a cumpăra maşini de până în 18.000 de euro „înseamnă că nu vor fi Dacia de 7.500 sau Fordul B-Max”. El a criticat că partidele vin în campanie „cu toate ofertele pământului”, dar niciunul nu prezintă un buget realist pentru 2013, de teamă că “n-ar avea susţinere pentru gogoşile vândute la tv”. Despre privatizări, Băsescu a spus că vor fi reluate “la realitatea de la începutul anului 2013” şi nu ca la Oltchim, unde Guvernul s-a pretat la un joc mic, să prindă un şoricel într-o capcană mare. La dreptul de veto pe care premierul Victor Ponta spune că ar trebui să-l utilizeze România faţă de propunerea lui Van Rompuy de a ne aloca mai puţini bani, Băsescu a replicat ironic: “Şefii de state s-au băgat sub birouri, sunt deja în alertă”. În fine, preşedintele a precizat că la Bruxelles nu-i trebuie miniştri politici, ci “experţi cu laptop”.
„Am înţeles că Guvernul s-a hotărât să cumpere maşini şi valoarea maşinilor să nu depăşească 18.000 de euro. Cred că este una din măsurile neinspirate pe sfârşit de an, dar este caracteristică guvernărilor noastre. Banii de investiţii – pentru că maşinile noi înseamnă investiţii – se duc în maşini până la 18.000 de euro valoare, ceea ce înseamnă că nu vor fi Dacia de 7.500 sau Fordul B-Max, vor fi maşini mai „serioase”. Aceşti bani sunt bani cărora le spui „bani de investiţii”, pentru că sunt achiziţii de maşini noi. Dar cred că o măsură corectă a Guvernului ar fi fost ca aceşti bani, cât or fi ei – mai mulţi, mai mari – dacă nu s-au cheltuit – şi aşa am avut investiţii reduse -, măcar să fie utilizaţi la plata facturilor restante la diverse ministere, pentru că deja blocajul economic devine tot mai consistent”, a spus Traian Băsescu în declaraţia de la Cotroceni.
Partidele care se întrec în a vinde gogoşi pe televiziuni nu prezintă bugetul
Şeful statului a criticat ofertele nerealiste cu care defilează partidele în campania electorală: „Privesc la partide – şi toate vin care cu reduceri de TVA, care cu reduceri de cote unice, care cu toate ofertele pământului. Niciunul nu aşază un buget realist, să vedem că există baza corectă de realizare a acestor reduceri de care vorbeşte toată lumea. Eu cred că marea prioritate pentru la anul este să menţinem stabilitatea fiscală şi să facem pasul următor în aplicarea Legii pensiilor – adică indexarea, pentru că e scrisă în mult-hulita lege, plecând de la realitatea că de 3 ani pensiile nu au mai fost indexate. Cred că ar trebui analizată posibilitatea indexării pensiilor, înainte de a vorbi de toate procesele de reduceri şi de nu ştiu ce fiscalitate. Cred că esenţa este stabilitatea fiscală, iar partidele care se întrec în a vinde gogoşi pe televiziuni, să vină cu oferta lor de reduceri de peste tot, alături de un buget de care să spunem toţi: da, este realist din punct de vedere al veniturilor”.
El a precizat că PDL, care a plecat de curând de la guvernare, cunoaşte parametrii economici şi poate gândi creşterea de venituri de anul viitor şi discuta serios pentru ca electoratul să nu fie păcălit în campanie.
Locuri de muncă, dar nu la stat
Preşedintele a mai spus că „principalul obiectiv al anului 2013 trebuie să fie creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, pentru că dacă politicienii îşi propun acest obiectiv, vor trebui să vină cu soluţii în perioada următoare şi să spună cum le facem”. „Pentru că una este să spui creştere economică 0,5% – asta nu înseamnă creştere de număr de locuri de muncă, ci doar o optimizare a utilizării forţei de muncă existente deja în câmpul muncii – şi alta este să le spui românilor: Da, vom creşte numărul de locuri de muncă, printr-o creştere economică de 2,5% – 3%. Acea creştere economică sigur, începe să absoarbă forţă de muncă şi, în mod deosebit, tinerii ăştia, care sunt cei mai afectaţi de lipsa de locuri de muncă. Sigur, avem resursa internă”, a arătat Băsescu.
Şeful statului a insistat pe exploatarea minieră de suprafaţă. „Dincolo de banii europeni, ceea ce spun de câţiva ani şi n-am reuşit să conving nici fosta guvernare şi se pare că până acum nu am succes nici cu actuala guvernare: să deschidem locuri de muncă acolo unde putem şi noi, nu numai bazat pe banii europeni. A venit timpul să reîncepem exploatarea minieră de suprafaţă, fie ca vorbim de aur, fie că vorbim de cupru. Preţurile de pe piaţa mondială au făcut rentabile nişte activităţi care acum 10 – 15 ani, când au fost oprite, nu mai erau rentabile din cauza preţurilor de pe piaţa mondială. Or, cred că politicienii ar trebui să spună acum, să nu intrăm iarăşi în jocul mincinos politicianist, nu exploatăm aurul, nu dăm cuprul patriei, nu facem nu ştiu ce”, a spus preşedintele.
Deficit la pensii, de 3,6 miliarde de euro anual
Traian Băsescu a arătat că nu pledează pentru o soluţie sau alta: „Dacă va hotărî Guvernul să exploateze aurul şi cuprul făcând el însuşi investiţiile, foarte bine, să le facă. Dacă va hotărî că este mai bună soluţia utilizării unui parteneriat cu investitori străini, foarte bine, să le facă, dar nu mai putem sta fără să creăm şi noi locuri de muncă, pentru că deficitul de la fondul de pensii nu se poate acoperi cu nimic altceva decât prin creare de locuri de muncă şi aici discutăm de un deficit structural generat de numărul mic de oameni din câmpul muncii, comparativ cu numărul de pensionari”, a explicat el.
Şeful statului a insistat că numai crearea de locuri de muncă este măsura care, treptat, va reduce acest deficit „care este nici mai mult, nici mai puţin decât 3,6 miliarde de euro anual”, bani „care se iau din bugetul de stat şi se pun în bugetul de pensii, pentru a se putea plăti la vreme – şi se taie de nicăieri, adică de la crearea de locuri de muncă, de la investiţii”.
Managementul privat, sufocat de politruci
Traian Băsescu a criticat şi faptul că angajamentul cu Fondul Monetar Internaţional, referitor la managementul privat, nu a fost respectat nici de Guvernul Boc, nici de Guvernul Ungureanu, iar acum nici de Guvernul Ponta.
„Am făcut o mică cercetare şi am constatat că şi guvernul Ponta face aceleaşi greşeli pe care le-a făcut guvernul Boc, adică peste tot, numai politruci. Vă dau exemplu: la Portul Constanţa este un domn care s-a ocupat de IT până acum şi este director general al celei mai mari infrastructuri portuare pe care o are România, în condiţiile în care discutăm de nevoia de a avea manageri cu experienţă care să atragă trafic de tranzit prin Portul Constanţa, către Dunăre, către statele de la Dunăre, către Europa Centrală. Parcă e împotriva curentului, când ai o strategie a Dunării, când ai o previziune de investiţii pe Dunăre, pentru garantarea traficului continuu, inclusiv pe perioade de secetă, noi punem la Portul Constanţa un management care probabil acum descoperă vapoare sau pilotine sau ştiu eu ce”, a reclamat preşedintele.
„Uitaţi-vă la Compet, uitaţi-vă la Romgaz – tot numiri politice. Deci, pe bună dreptate, cei de la Fond spun: fraţilor, dar nici măcar pe astea esenţiale nu le respectaţi, cele care vă era uşor să le respectaţi, prin angajarea de manageri profesionişti. Sigur că am încercat o scuză: „Ştiţi, e campanie, e…”. Dar aceste companii de stat, până când vor fi privatizate, au nevoie de un management profesionist. În ce măsură vor fi privatizate, minoritar, majoritar, este altă discuţie”, a adăugat el.
„Cât o să lungim lista eşecurilor la privatizare?”
„Personal, sunt un susţinător fără rezerve al împingerii proceselor de privatizare, dar, pe de altă parte, am avut trei experienţe consecutive, care au fost eşecuri. Este clar, în perioadă de criză, privatizările merg mai dificil. A fost încercarea de a vinde 10% din Petrom, încercarea de a privatiza Cupruminul, încercarea de a privatiza Oltchimul. Toate trei, eşecuri. Cât o să lungim lista eşecurilor la privatizare? Hai să facem tot un angajament al nostru: management profesionist. (…) Pentru că atât timp cât vom menţine management politizat, toate societăţile de stat vor fi căpuşate. A început să iasă ceva la suprafaţă legat de Oltchim. N-aş vrea să ne imaginăm ce e la Căile Ferate, ce-i la Portul Constanţa, ce-i la Transgaz, ce-i la Romgaz, ce-i la Compet, ce-i la Oil Terminal şi aşa mai departe. N-aş vrea să ne imaginăm că ne-am stricat părerea despre noi. Deci este esenţială introducerea managementului privat, care, în primul rând, să decăpuşeze companiile de stat de clientela politică transpartinică, să fim bine înţeleşi. Acolo se înţeleg. Nu se înjură, nu, doar iau banii”, a explicat şeful statului.
„La Oltchim, Guvernul s-a pretat la un joc de-a privatizarea, cu intenţia de a prinde un şoricel într-o capcană mare”
Traian Băsescu a arătat că modificarea din caietul de sarcini pentru a lăsa să participe persoane fizice la privatizarea Oltchim i-a fost “dedicată” lui Dan Diaconescu, cu intenţia de a a prinde un şoricel într-o capcană mare, el arătând că e păcat că un Guvern s-a pretat la asemenea jocuri.
“Nu putem imagina că am putea să mai repetăm circul de la Oltchim, care a fost un joc de-a privatizarea cu intenţia de a prinde un şoricel mic într-o capcană mare şi e păcat că un Guvern s-a pretat la asemenea jocuri. Că modificarea caietului de sarcini, să laşi să participe persoană fizică – numai n-a spus în caietul de sarcini «persoană fizică Dan Diaconescu». Este clar că i-a fost dedicată ca să nu-l poată întreba nimeni nici de datoriile firmelor lui, nici de nimic, numai să vină la privatizare”, a criticat Băsescu.
„Cu asemenea privatizare, nu-i privatizare şi toţi suntem de acord că un combinat de talia Oltchim-ului poate fi privatizat cu un partener strategic, şi nu cu o persoană fizică. Asta înţelege oricine. De asta, după ce a văzut declanşarea procedurii, şi Fondul a spus în timpul licitaţiei cu strigare: „Puteţi s-o opriţi”, a adăugat preşedintele.
Amintim că încercarea de privatizare a Oltchim a eşuat, întrucât Dan Diaconescu, care a câştigat licitaţia pentru pachetul de acţiuni deţinut de stat, nu a plătit cele 45 milioane euro ofertate.
Privatizări reluate “la realitatea de la începutul anului 2013”
Întrebat dacă exclus ca noul acord cu FMI să preia o parte din obligaţiile pe care le avem acum, Băsescu a răspuns: “Nu, le va relua (privatizările, n. red.), dar adaptate la realitatea de la începutul anului 2013, când ar veni Fondul. Nimeni nu spune că nu trebuie privatizat CFR Marfă, dar cum puteam să fiu de acord în CSAT să privatizăm CFR Marfă cu strigare, când acolo îţi trebuie preselecţie, pe urmă licitaţie ca să găseşti un partenere strategic care să-şi şi modernizeze compania de transport marfă a României? Deci, asta am vrut să spun, că privatizări de genul Oltchim, destinate să facă un joc politic nu pot fi acceptate şi râde oricine de noi.
„Nu-mi trebuie miniştri politruci la Bruxelles”
Întrebat ce miniştri va lua în delegaţie la Consiliul European de la Bruxelles, preşedintele a spus: că nu-i trebuie miniştri politici, ci o echipă formată din experţi cu laptop, care să-i asigure expertiza tehnică, arătând că el este capabil să poată acoperi partea politică.
“Nu-mi trebuie miniştri politici, mie îmi trebuie o echipă – în 2006 nu am avut-o din lipsă de experienţă – să fie în afara sălii, în spaţiile rezervate României şi când discutăm de ajustări de 0,01, de 0,03, să-mi poată spune repede efectele în bugetul de stat. Îmi trebuie o echipă de oameni cu laptop şi cu o bună cunoaştere a ceea ce le cer. Partea politică sunt capabil să o acopăr, îmi trebuie expertiză tehnică de la specialişti, pe care îi avem şi la misiune, şi în minister”, a adăugat Băsescu.
Premierul Victor Ponta a declarat, joi, după întâlnirea de la Palatulul Cotroceni cu preşedintele Traian Băsescu, că angajaţi guvernamentali implicaţi în negocieri îi vor furniza şefului statului toate informaţiile necesare pentru a exprima la Bruxelles o poziţie cât mai fermă faţă de propunerile CE.
„De la anunţul cu veto, şefii de stat s-au băgat sub birouri. Sunt în alertă”
Ponta a ăcut însă o gafă: el a spus că propunerea preşedintelui Van Rompuy de a aloca României fonduri mai puţine „este inacceptabilă şi faţă de care România nu poate să aibă o altă reacţie decât, repet, utilizarea dreptului său, conform tratatului, de veto”.
Băsescu l-a taxat, spunând,, ironic, că de la acest anunţ, „toate statele contributoare, şefii lor de stat s-au băgat sub birouri, sunt într-o alertă că România pune veto”. „Cred că sesizaţi ironia”, a adăugat Băsescu, explicând că „nu poţi să mergi în halul acesta la Bruxelles”.
Preşedintele a menţionat că şi el este pregătit să folosească dreptul de veto dacă se încalcă Tratatul. “Şi eu sunt pregătit să utilizez dreptul de veto, dacă se încalcă Tratatul. De 8 ani, nu am văzut niciun stat depunând, făcând un veto în Consiliul European, atunci când nu s-a încălcat Tratatul. Nu am văzut. În rest, misiunea liderilor europeni este să stea acolo până găsesc soluţii. V-aş aduce aminte negocierea bugetului 2007-2013 la care am participat, a durat trei zile şi două nopţi în care, până la urmă, România a obţinut un buget pe care nu reuşeşte să îl cheltuiască”, a spus el.
Preşedintele Băsescu a explicat că nu poţi să te duci la contributori şi să-i ameninţi cu dreptul de veto. “Nu te poţi duce la donatori, să spui: «Doamna Merkel, dacă nu-mi dai atât eu îţi trântesc un veto de nici nu mai pleci de la Berlin». E ridicol. Eu sunt un adept al utilizării lui (al dreptului de veto, n.r.) în situaţia în care se încalcă Tratatul”, a spus Băsescu.
La Bruxelles este o decizie economică şi “nimeni nu poate ţipa cu anticipaţie”
El a precizat că la Consiliul de la Bruxelles este vorba de un mecanism politic, nu e o decizie economică şi nimeni nu poate “ţipa cu anticipaţie” în această privinţă.
“Nu e bugetul domnului Gherghina, este decizie politică a liderilor, este o decizie politică cu cât contribuim fiecare la buget, pentru că şi România contribuie, şi este o decizie politică cum se repartizează. Nu-ţi trebuiesc contabili, ci politicieni buni la astfel de negocieri. (…) Nimeni nu poate ţipa cu anticipaţie, e nepoliticos. Dreptul de veto trebuie introdus de o ţară când i se încalcă Tratatul de aderare sau i se aplică alte criterii decât altor state “, a spus Băsescu.
Întrebat dacă apreciază că negocierea de la Consiliu ar putea fi într-o oarecare măsură compromisă în urma acestei declaraţii, Băsescu a precizat că el nu a făcut niciodată declaraţii de poziţii înainte de consiliile europene.
“Niciodată nu am făcut declaraţii de poziţii. E cea mai mare greşeală pentru un stat să facă anticipat declaraţii de poziţie, pentru că se duce dezarmat. Poţi să prezinţi ce se va discuta, care sunt subiectele – asta o fac toţi liderii, dar a te duce în pielea goală e o naivitate. Probabil mergea în CAER, dar nu în UE”, a spus Băsescu.
“Nu mă simt dezarmat, am soluţii”
Întrebat dacă se simte dezarmat în urma declaraţiei, Băsescu a răspuns: “Nu, pentru că (…) sunt mai bine pregătit, am soluţii”.
Potrivit Tratatelor UE, adoptarea cadrului bugetar al Uniunii se înscrie în rândul domeniilor pentru care este nevoie de un vot în unanimitate al membrilor Consiliului European.
Practica la nivelul UE este că dreptul de veto reprezintă o procedură de excepţie, iar statul care îl invocă trebuie şi să convingă că protejează astfel interesele sale fundamentale.
Magda SEVERIN
