Comisia pentru Transport și Turism din Parlamentul European a votat săptămâna aceasta regulamentul privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T) şi regulamentul de instituire a mecanismului Conectarea Europei (CEF). Prin intermediul mecanismului Conectarea Europei, în perioada 2014-2020 se vor investi 50 de miliarde de euro, din care 31,7 miliarde euro pentru modernizarea infrastructurii de transport, 9,1 miliarde euro pentru modernizarea infrastructurii energetice şi 9,2 miliarde euro pentru sprijinirea investițiilor în rețelele de bandă largă rapide şi ultrarapide şi în serviciile digitale paneuropene.
“România are de recuperat un important decalaj de dezvoltare a infrastructurii de transport faţă de statele din Uniunea Europeană, şi de aceea este important ca România să aibă cat mai multe proiecte în rețeaua primară a rețelei transeuropene de transport. Având în vedere că cererile de proiecte vor fi lansate de Comisia Europeană prin Agenția executivă pentru transport transeuropean în perioada 2014-2020, iar experiența perioadelor financiare anterioare a arătat că cea mai mare parte din fonduri vor fi puse la dispoziție pentru cererile de finanțare ce vor fi lansate în perioada 2014-2016, este important ca România să îşi pregătească încă de pe acum proiectele prioritare în domeniul transporturilor, studiile de fezabilitate aferente, acordurile interguvernamentale (acolo unde este cazul) şi aranjamentele financiare (acorduri financiare cu instituții financiare internaționale şi alocări bugetare multianuale), pentru a sigura cofinanțarea națională necesară”, a declarat Adriana Ţicău, vicepreședinta Comisiei de transport şi turism din Parlamentul European.
Adriana Țicău a propus o serie de amendamente, care vizează includerea în coridorul 10 – Coridorul Strasbourg-Dunăre şi în Anexele aferente hărților infrastructurii de transport paneuropean, a mai multor proiecte ce vor contribui la asigurarea unor conexiuni ale infrastructurii de transport din România.
Transport naval
“Au fost adoptate o serie de amendamente pe care le-am depus şi prin intermediul cărora susțin dezvoltarea transportului pe căile navigabile, în special pe Dunăre. Astfel, prin Mecanismul de conectare a Europei, vor fi finanțate investițiile aferente dezvoltării transportului naval – în special pentru lucrări și studii la o serie de tronsoane și eliminarea blocajelor existente -, modernizarea porturilor pe apele navigabile interioare, asigurarea de conexiuni cu hinterlandul pentru Main – Main-Donau-Canal – Danube (Kelheim -Constanța/Midia/Sulina), precum şi realizarea canalului București-Dunăre, devenit parte a coridorului 10.
Ambele regulamente prevăd anexe şi hărți în care România este prezentă, dar suplimentar faţă de hărţile propuse de Comisie, Comisia de transport şi turism din Parlamentul European a inclus noi segmente ale infrastructurii de transport, care vor facilita dezvoltarea infrastructurii de transport din România şi integrarea acesteia cu infrastructura de transport a Uniunii Europene şi a ţărilor vecine acesteia.
“Deși nu toate amendamentele pe care le-am depus au fost adoptate, Comisia de transport şi turism a Parlamentului European a aprobat modernizarea și reabilitarea infrastructurii portuare europene și asigurarea de conexiuni cu hinterlandul, includerea portului Galați în rețeaua primară de transport transeuropean, realizarea de studii și lucrări pentru dezvoltarea de platforme multimodale pentru porturile Giurgiu şi Galați, care sunt incluse în coridorul 10 de transport. De asemenea, Comisia de transport şi turism a aprobat dezvoltarea de coridoare maritime din portul Constanţa, inclusiv cu asigurarea de servicii de spargere a gheţii”, a precişat europarlamentarul român.
Transport feroviar
“În ceea ce privește transportul feroviar, au fost votate amendamentele prin care am solicitat includerea în rețeaua primară de transport transeuropean a următoarelor proiecte:
- realizarea de studii şi lucrări pentru ruta Alba-Iulia – Turda – Dej – Suceava – Pașcani – Iași;
- reparaţii, îmbunătăţiri precum şi studii pentru rețeaua feroviară de mare viteză pentru ruta București – Buzău – Brăila – Galați;
- studii pentru rețeaua feroviară de mare viteză Budapesta – Arad precum şi adăugarea secţiunii Ungheni-Iaşi-Suceava-Dej-Cluj-Napoca-Coslari la reţeaua primară feroviara de marfă şi de pasageri
De asemenea, Comisia de transport si turism a Parlamentului European a aprobat realizarea de studii pentru modernizarea caii ferate pe rutele Ploiesti-Suceava si Bucuresti-Craiova, precum si modernizarea caii ferate aferente segmentelor transfrontaliere Iasi-Ungheni-Rep. Moldova si Suceava-Ucraina”, a mai arătat Adriana Ţicău.
Transport rutier
“În ceea ce privește transportul rutier, au fost votate unele din amendamentele pe care le-am depus şi care completează anumite secţiuni. Astfel, la reţeaua primară a fost inclusă şi conexiunea rutieră dintre Ungheni-Iasi-Targu Mures-Turda-Sebes. De asemenea, Comisia de transport si turism a adoptat introducerea in reteaua primara rutiera ruta Bucuresti-Craiova-Calafat, iar in reţeaua globala, introducerea rutei Constanţa – Tulcea – Galaţi-Brăila,” a conchis eurodeputata Adriana Țicău.
Mecanismul Conectarea Europei va fi gestionat la nivel european, iar 10 miliarde euro din fondurile alocate sectorului transporturilor vor proveni din Fondul de coeziune şi vor fi rezervate doar pentru statele membre de coeziune, printre care şi România, pentru finanțarea proiectelor aferente rețelei primare (și în special în cadrul coridoarelor rețelei primare) sau pentru prioritățile orizontale stabilite de regulament(sisteme inteligente de transport), aceste proiecte beneficiind de rata de cofinanțare europeană de 85% aferentă Fondului de coeziune.
“Până la 31 decembrie 2016, selecția proiectelor eligibile pentru finanțare respectă alocațiile naționale din cadrul Fondului de coeziune. Începând cu 1 ianuarie 2017, resursele transferate mecanismului Conectarea Europei din Fondul de coeziune care nu au fost alocate unui proiect de infrastructură în domeniul transporturilor sunt puse la dispoziția tuturor statelor membre eligibile pentru Fondul de coeziune, în vederea finanțării proiectelor de infrastructură în domeniul transporturilor în temeiul Regulamentului de instituire a mecanismului „Conectarea Europei”. Practic, România trebuie să solicite finanțare pentru proiectele aferente rețelei primare de transport şi să utilizeze integral alocările naționale din Mecanismul de conectare a Europei în perioada 2014-2016, pentru că, începând cu 2017, România va intra în competiție cu celelalte state membre de coeziune pentru utilizarea celor 10 miliarde euro transferate Mecanismului de conectare a Europei din Fondul de coeziune,” a subliniat Adriana Ţicău.
Până la adoptarea finală a celor două regulamente, Parlamentul European va purta negocieri şi cu Consiliul Uniunii Europene. Aceste negocieri vor lua în considerare şi viitorul acord privind Cadrul financiar multianual.
Rețeaua primară de transport. 10 coridoare
În sectorul transporturilor, Comisia Europeana a identificat o „rețea primară” cu coridoare, prin care pot fi transportate mărfurile și pasagerii cu eficiență ridicată și emisii scăzute. Propunerea de Regulament privind Mecanismul de Conectare a Europei prevede 10 coridoare de transport:
1. baltic – adriatic;
2. Varșovia – Berlin – Amsterdam/Rotterdam – Felixstowe – Midlands;
3. Coridorul mediteranean;
4. Hamburg – Rostock – Burgas/frontiera TR – Pireu – Lefkosia;
5. Helsinki – Valletta;
6. Genova – Rotterdam;
7. Lisabona – Strasbourg;
8. Dublin – Londra – Paris –Bruxelles;
9. Amsterdam – Basel/Lyon – Marsilia;
10. Coridorul Strasbourg –Dunăre.
România este prezentă în două dintre ele – coridoarele 4 și 10.
Rețeaua primară trebuie să fie interconectată în noduri și să asigure conexiuni cu rețelele infrastructurii de transport ale țărilor învecinate.
Reţeaua globală de transport
Un al doilea nivel al rețelei transeuropene de transport este format din “rețeaua globala” care va asigura legătura cu toate regiunile Uniunii.
Rețeaua primară trebuie realizată pana la 31 decembrie 2030, iar rețeaua globală până la 31 decembrie 2050.
Prin Mecanismul de Conectare a Europei se vor finanța doar proiectele din rețeaua primară, urmând ca proiectele din rețeaua globală sa fie finanțate din Fonduri Structurale sau fonduri naționale.
Pentru a asigura finalizarea proiectelor in termenul estimat, Comisia poate solicita rambursarea ajutorului financiar acordat dacă implementarea acțiunii care beneficiază de ajutor financiar nu a fost finalizată în termen de doi ani de la data finală prevăzută în condițiile care guvernează acordarea ajutorului.
Rate de cofinanţare
Cu excepția celor 10 miliarde de euro alocate din Fondul de Coeziune sectorului de transport prin intermediul Mecanismului “Conectarea Europei”, ratele de cofinanțare europeana vor fi următoarele:
- 50% pentru studii
- 20% pentru lucrări in domeniul transportului rutier si feroviar (respectiv 30% pentru eliminarea blocajelor
- 40% pentru tronsoanele transfrontaliere şi pentru creșterea interoperabilității)
- 30% pentru transportul pe apele interioare (respectiv 40% pentru eliminarea blocajelor si pentru tronsoanele transfrontaliere)
- 20% pentru dezvoltarea porturilor interioare şi asigurarea conectării acestora cu rețeaua terestra si maritima de transport
- 20% pentru modernizarea materialului rulant în vederea reducerii zgomotului
- 50% pentru sisteme inteligente de management al traficului feroviar, naval si rutier
- 10% pentru îmbunătăţirea accesului persoanelor cu dizabilitati la infrastructurile şi serviciile de transport
- 30% pentru dezvoltarea coridoarele maritime
- 20% pentru utilizarea noilor tehnologii in sectorul transporturilor
- 20% pentru asigurarea de parcări sigure si pentru transport combinat.
Pentru a sprijini statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune care pot întâmpina dificultăți în desemnarea de proiecte cu o suficientă maturitate, calitate și valoare adăugată europeană, se acordă o atenție specială acțiunilor de sprijinire a programelor, în temeiul mecanismului Conectarea Europei, destinate consolidării capacității instituționale, a eficienței administrațiilor publice și a serviciilor publice legate de dezvoltarea și punerea în aplicare a proiectelor aferente rețelei primare a infrastructurii de transport trans-european.
Pentru a asigura cel mai înalt nivel de absorbție a fondurilor transferate în toate statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune, Comisia poate organiza cereri suplimentare.
Cele doua propuneri de regulamente pot fi accesate pe următoarele link-uri:
(M.B.)
