În Programul de guvernare 2013-2016, Executivul Ponta II se angajează să realizeze 2 autostrăzi noi: Sibiu-Rm Vâlcea şi Bucureşti-Ploieşti-Focşani-Bacău-Paşcani; să termine 3 autostrăzi începute: Transilvania, Nădlac-Arad-Bucureşti şi tronsonul Comarnic-Braşov al A3 Bucureşti-Ploieşti-Braşov, plus Centura Bucureşti la profil de autostradă (nord şi sud); să pornească lucrările la alte 2 autostrăzi: Vest-Est Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni şi Autostrada de Sud București-Alexandria-Craiova-Drobeta Tr. Severin-Timișoara. La acestea se adaugă 50 de noi şosele de centură. Ambiţiile premierului merg şi mai departe: drumurile judeţene vor fi modernizate de Ministerul Transporturilor, iar CNADNR va suferi o “restructurare de amploare”. Există însă şi o veste proastă: VA FI INTRODUSĂ TAXA DE AUTOSTRADĂ.
România are, în acest moment, puțin peste 500 km de autostradă în operare și aproximativ 250 km de autostradă în construcție. Cu toate acestea, există foarte multe tronsoane de drum național unde se remarcă valori extraordinare de trafic (de peste 11.000 de vehicule pe zi), ceea ce reclamă existenţa unor autostrăzi sau drumuri expres, se arată în Programul de guvernare.
Obiectivul general al strategiei în domeniul transporturilor îl reprezintă asigurarea infrastructurii şi serviciilor capabile să fie suportul activităţii economice şi sociale, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii.
Pentru atingerea lui, vor fi susţinute măsuri generale şi acţiuni obligatorii precum punctele intermodale naţionale, modernizarea infrastructurii de transport rutier şi feroviar, modernizarea aeroporturilor naţionale, respectiv a infrastructurii de transport naval, maritim şi fluvial.
Pentru finantarea lucrărilor, se vor folosi cu prioritate fonduri europene şi fonduri extrabugetare, se mai arată în document.
Redăm integral strategia în transportul rutier:
INFRASTRUCTURA RUTIERĂ
• Finalizarea Autostrăzii Nădlac-Arad-Bucureşti, pentru a lega România de Europa (Coridorul IV)
• Finalizarea Autostrăzii Transilvania
• Realizarea Autostrăzii Bucureşti-Ploieşti-Braşov, prin finalizarea tronsonului Braşov – Predeal-Comarnic
• Demararea lucrărilor la Autostrada Vest-Est Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni;
• Realizarea Coridorului IX paneuropean: Autostrada Bucureşti-Ploieşti-Focşani-Bacău-Paşcani.
• Demararea proiectului Autostrăzii de Sud București-Alexandria-Craiova-Drobeta-Tr. Severin-Timișoara.
• Finalizarea Centurii Bucureşti la profil de autostradă (nord şi sud)
• În strânsă concordanţă cu strategia construcţiei de autostrăzi, vor fi realizate coridoare de legătură cu acestea prin intermediul drumurilor europene şi drumurilor expres analizate din perspectiva tipurilor de coridoare cu trafic intens, în concordanţă cu definirea polilor de dezvoltare şi aferente regiunilor de dezvoltare. Drumurile europene și drumurile expres vor reprezenta o alternativă, pe distanţe medii, la utilizarea autostrăzilor, pentru cei care nu doresc/nu pot plăti taxele de autostradă. Aceste drumuri vor face legătura între axele stradale și vor avea o geometrie care să permită transformarea lor ulterioară în autostrăzi, implicând costuri cât mai mici.
• Șoselele de centură pentru orașele aflate pe viitoare coridoare autostradale sau de drum expres vor fi construite exclusiv în profil rutier rapid. Astfel, programul de construire a variantelor de ocolire va continua prin realizarea a 50 de şosele de centură.
• De asemenea va fi continuat programul de reabilitare a podurilor si pasajelor;
• Pentru a reduce semnificativ durata și costul proiectelor de modernizare a drumurilor publice, precum și pentru a minimiza impactul asupra mediului înconjurător, va fi utilizată pe scară largă tehnologia de reciclare in situ a drumurilor.
MTI va moderniza şi drumurile judeţene
• Prin Programul Național de Reciclare in situ a Drumurilor (PNRD), Guvernul va urmări aducerea, până în 2016, în stare bună sau foarte bună a 75% din rețeaua de drumuri naționale și a 55% din rețeaua de drumuri județene. Ministerul Transporturilor va fi implicat activ în modernizarea drumurilor județene, acestea fiind preluate în administrarea sa pe perioada modernizării sau reabilitării.
• Pentru a preveni degradarea șoselelor naționale reabilitate în anii ’90 în cadrul Etapelor I – III de reabilitare a drumurilor naționale, în perioada 2013 – 2014 vor fi efectuate lucrări de reciclare in situ pe arterele cu cele mai sporite valori de trafic.
• În privința balastierelor şi a carierelor de piatră pentru materii prime, pentru a limita importul materialele de construcţii și încurajarea exploatării, în mod rațional, a resurselor materiale, vor fi promovate programe naţionale de exploatare a resurselor naționale de către firmele românești.
• Resursa financiară pentru autostrăzi trebuie să fie bazată pe atragerea finanţării private, prin promovarea Parteneriatului Public-Privat (PPP). Pe lângă implicarea pe scară largă a capitalului privat în construcţia de autostrăzi, pentru proiectele deja în execuţie sau în curs, finanţarea de la bugetul de stat va fi asigurată prioritar şi constant.
• Asigurarea finanțării va fi garantată prin lege, care să prevadă alocarea financiară multianuală pentru investițiile în infrastructură.
Taxă de autostradă
• Strategia de taxare a reţelei de autostrăzi va fi una unitară, concepută în aşa fel încât costul de utilizare a acesteia să fie optim.
Taxarea autostrăzilor va fi realizată în sistem electronic (mai ieftin de implementat și de operat, și mai practic pentru utilizatori).
Restructurare “de amploare” la CNADNR
• Se va realiza o restructurare de amploare a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, principalele criterii fiind separarea completă a activităţii de management de proiect de activitatea de întreţinere şi administrare a drumurilor, precum şi organizarea de companii de management de proiect independente, care vor putea rezolva rapid şi eficient problemele apărute în decursul execuţiei.
• Reducerea numărului de accidente în traficul rutier prin reluarea Programului de eliminare a „punctelor negre” din trafic, cu prioritate pe DN 1, îmbunătăţirea şi mărirea capacităţii de control în trafic şi introducerea de tehnologii noi de monitorizare a traficului.
Magda SEVERIN
Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU
