Omul de afaceri George Copos (foto din 2006, pe vremea când era vicepremier în Guvernul Tăriceanu) a fost condamnat, marţi, de Judecătoria Sectorului 2, la 4 ani de închisoare cu executare, pentru evaziune fiscală, în dosarul Loteria I, şi are interzis timp de 5 ani să mai ocupe vreo funcţie sau să exercite o profesie ori să desfăşaare o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală. Decizia instanţei nu este definitivă, putând fi contestată la Tribunalul Bucureşti. Dosarul se judecă de 6 ani şi jumătate. În acelaşi dosar au fost condamnaţi la pedepse similare (4 ani cu executare) Roza Gilio Giuzepe, Ioan Stelian Raţiu şi Nicolae Cristea (fost director al Loteriei Române), iar Gabriel Rogoveanu a primit 3 ani de închisoare cu executare.
În plus, instanţa i-a obligat pe George Copos, Roza Gilio Giuzepe (ambii în solidar cu părţile responsabile civilmente SC Ana Electronic SA şi SC Romtur GM Impex SRL), Nicolae Cristea şi Gabriel Rogoveanu la plata către ANAF a sumei de 3.946.112 lei, cu titlu de despăgubiri materiale şi la plata tuturor obligaţiilor fiscale accesorii (majorări, penalităţi şi dobânzi).
Totodată, Ioan Stelian Raţiu, Nicolae Cristea şi Gabriel Rogoveanu trebuie să plătească către ANAF suma de 166.217 lei, cu titlu de despăgubiri materiale.
Judecătorii au menţinut sechestrul asigurător pus pe mai multe conturi deţinute de George Copos.
Proces de 6 ani şi jumătate
Patronul echipei de fotbal Rapid Bucureşti şi acţionar la SC Ana Electronic SA a fost trimis în judecată în iunie 2006, de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), la puţin timp după ce şi-a dat demisia din funcţia de vicepremier din Guvernul Tăriceanu.
Potrivit anchetatorilor, în perioada iulie-decembrie 2004, Copos, în calitate de asociat şi preşedinte al CA în cadrul Ana Electronic, împreună cu Roza şi cu sprijinul lui Cristea şi Rogoveanu, s-a sustras de la plata obligaţiilor fiscale, prejudiciind bugetul de stat cu 39.461.121.820 de lei (peste 1 milion de euro, la valoarea cursului de schimb de la acea dată).
Folosind mecanismul interpunerii de noi proprietari în procesul de vânzare-cumpărare, respectiv persoana juridică SC Rom Tour G.M. Impex SRL şi persoanele fizice Niculaie Ghinea şi Ion Matei, inculpaţii au ascuns sursa impozabilă cu ocazia vânzării unui aşa zis “pachet” de 38 de spaţii comerciale, proprietate a firmei Ana Electronic, către Compania Naţională Loteria Română.
Acelaşi mecanism a fost folosit şi la achiziţia de către Loterie a spaţiului comercial din Cluj-Napoca de la SC Transilvania Oil, prin intermediul lui Stelian Ioan Raţiu.
În rechizitoriu se arată că Nicolae Cristea – fost director general şi preşedinte al CA în cadrul Companiei Naţionale Loteria Română (CNLR) – a plătit 800.000 de dolari clubului de fotbal Rapid, ca sponzorizări şi publicitate, în perioada 1996-1999.
În plus, în 2002, Loteria Naţională a închiriat pentru 5 ani, de la clubul Rapid, un panou publicitar în afara stadionului Giuleşti, pentru suma de 175.000 de dolari pe an, preţ de 4 ori mai mare decât cel al pieţei. În privinţa acestor sponsorizări, procurorii au menţionat, în dosar, că nu au dispus începerea anchetei, ci doar au vrut să sublinieze relaţiile strânse dintre Copos şi Cristea.
Procurorii au mai menţionat că relaţia de “afaceri privilegiate” dintre Copos şi Cristea a început cu mult timp în urmă, când Loteria a început să dea ca premii televizoare de la Ana Electronic, unde Copos este acţionar.
În 9 decembrie 2009, instanţa supremă a decis ca dosarul Loteria I să fie judecat de instanţa Judecătoriei Sectorului 2. Magistraţii instanţei supreme au admis, astfel, excepţia necompetenţei instanţei după calitatea persoanei în acest dosar.
Magda SEVERIN
