Comisia Europeană cere, în Raportul pe Justiţie întocmit în cadrul MCV, ca persoanele candidate la funcţiile de procuror general al Parchetului General şi de şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) să fie avizaţi de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) printr-un aviz conform. Totodată, este necesar ca la următoarea procedură de selectare a şefilor din Justiţie să existe un număr semnificativ de candidaţi. CE recomandă, astfel, “asigurarea faptului că persoanele care urmează să fie numite la conducerea Ministerului Public și a DNA-ului sunt alese dintr-un număr suficient de mare de candidați de înaltă calitate profesională, în urma unui proces deschis și transparent, că îndeplinesc criteriile stabilite în Acordul de colaborare instituțională, în special în ceea ce privește competența profesională, integritatea și rezultatele înregistrate în acțiunea anticorupție”.
Raportul MCV relevă că “Un ultim aspect al independenţei judiciare este angajamentul Executivului şi al Legislativului în ceea ce priveşte respectarea unor criterii de calitate în procesul de numire în posturile-cheie din instituţiile judiciare. Comisia consideră că rezultatele obţinute de România în materie de combatere a corupţiei la nivel înalt au reprezentat unul dintre cele mai importante progrese înregistrate în cadrul MCV. Eficacitatea şi imparţialitatea anchetelor penale trebuie să fie menţinute sub viitoarea conducere”.
Prin urmare, Comisia Europeană subliniază importanţa nominalizării unui nou Procuror General şi a unei noi conduceri a DNA care şi care să facă dovada independenţei, integrităţii şi profesionalismului necesare pentru obţinerea unor rezultate concrete în combaterea corupţiei. Totodată, ei trebuie să se bucure de încrederea publică.
Documentul aminteşte că persoanele recent nominalizate au fost respinse de preşedintele României, iar executivul european înţelege că va începe o nouă procedură, la care este necesar să existe o cât mai largă participare.
“Raportul a subliniat în acest context necesitatea ca numirea unui nou Procuror General şi a unui nou Procuror şef al DNA să fie atât un proces deschis şi transparent, cât şi unul în cadrul căruia să fie aleşi candidaţi având competenţe specifice, integri şi cu rezultate în acţiunea anticorupţie. Procesul a fost iniţial grăbit şi nu a inspirat încredere corpului magistraţilor. Ministrul Justiţiei a prelungit ulterior termenele şi a adus o serie de îmbunătăţiri procedurale, însă doar un număr restrâns de candidaţi şi-au depus candidatura. Cei doi candidaţi care au parcurs cu succes etapele acestui proces nu au reuşit să obţină avize favorabile din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi au fost respinţi, în cele din urmă, de către preşedinte. Comisia consideră că prezentarea unui număr suficient de candidaţi de înaltă calitate profesională în cadrul unui proces deschis şi transparent şi, în măsura posibilului, care să primească girul CSM, sunt elemente esenţiale pentru asigurarea desemnării unei conduceri în măsură să obţină încrederea publicului”, a declarat Mark Gray, purtătorul de cuvânt al CE, în prezentarea raportului CE.
El a amintit că, în ultimele 6 luni, Comisia Europeană şi-a exprimat de mai multe ori temerile în legătură cu procedura de selecţie a procurorului general şi a şefului DNA.
“Deşi s-au înregistrat progrese în ultimele 6 luni, România trebuie să facă mai mult pentru independenţa Justiţiei şi statul de drept, întrucât nu a aplicat toate recomandările CE. Deşi respectarea statului de drept a fost restaurată, instabilitatea instituţiilor juridice rămâne un motiv de îngrijorare. Comisia a primit numeroase sesizări privind hărţuirea unor persoane din cadrul sistemului juridic”, a afirmat Gray.
Recomandările Comisiei subliniază şi responsabilitatea pe care o au miniştrii şi parlamentarii în a oferi un exemplu în materie de respectare a integrităţii.
Acest lucru a fost ignorat până acum de aleşii care s-au văzut în Parlament şi au făcut scut în jurul colegilor lor incompatibili. Cazul senatorului Mircea Diaconu este cel mai elocvent, Senatul refuzând să pună în aplicare sentinţa definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) de revocare a acestuia din funcţie.
Incompatibilii şi penalii, protejaţi în Parlament şi Guvern
Sunt însă şi alţi parlamentari declaraţi incompatibili de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), dar care şi-au găsit pavăză în colegii lor: deputaţii Florin Pâslaru, sau Sergiu Andon – care a plecat din Parlament nu pentru că l-ar fi revocat deputaţii, ci pentru că a demisionat singur – e drept, după abia 1 an şi jumătate, timp în care şi-a încasat indemnizaţia şi privilegiile.
Senatorul PSD Ecaterina Andronescu este un alt caz relevant: ea a deţinut simultan funcţiile de senator şi rector, dar acum a modificat Legea Educaţiei astfel încât să nu mai existe această incompatibilitate. Legea – fie ea modificată şi prin ordonanţă de urgenţă – nu se aplică însă retroactiv, astfel că fostul ministru al Educaţiei rămâne să se judece cu ANI. Andronescu a fost găsită şi în conflict de interese, atacând, de asemenea, decizia ANI, astfel că mai are un proces pe rol – care a ajuns la instanţa supremă.
Dar şi alţi incompatibili dovediţi de ANI au fost aleşi parlamentari pentru un nou mandat, unii dintre ei fiind chiar foşti miniştri: Eduard Hellvig (PNL) (ministrul Dezvoltării şi Turismului), Liviu Marian Pop (PSD) (ministrul interimar al Educaţie, apoi ministru delegat pentru Dialog Social) – în conflict de interese -, Ovidiu Silaghi (PNL) (ministrul Transporturilor), sau fostul secretar general adjunct al Guvernului, Dan Mihalache (PNL).
Despre penalii din Parlament, dar şi din Guvern, trebuie să spunem că vor atârna ca o ghiulea şi în viitorul Raport pe MCV, de la sfârşitul anului. Până acum o zi, Dan Voiculescu era vedeta la acest capitol, cu faimosul său dosar privind privatizarea ICA, pe care îl plimbă de la ICCJ la Tribunalul Bucureşti, după ce şi-a dat demisia din Senat de două ori.
În Guvern, ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu (PNL), este trimis în judecată pentru fraudarea banilor publici, iar vicepremierul Liviu Dragnea (PSD) este urmărit penal pentru fraude la referendum, alături de 67 de persoane, printre care preşedinţi şi membri de secţii de vot.
Ministrul Justiţiei tace
Însă nici cazurile deputaţilor Laszlo Borbely (UDMR) şi Victor Paul Dobre (PNL), sau a senatorului PSD Ion Stan nu sunt mai prejos, pentru ei Parlamentul votând neînceperea urmăririi penale.
În aceste încălcări evidente ale independenţei justiţiei, ministrul Mona Pivniceru nu a avut niciun cuvânt de spus. Iar insistenţele sale cu nominalizarea la şefia PICCJ şi DNA a unor procurori mediocri, care n-au primit avizul CSM şi au fost respinşi ulterior de preşedintele Traian Băsescu, nu a adus vreun serviciu justiţiei.
Magda SEVERIN
