În Bucureşti au loc, zilnic, circa 1 milion de deplasări cu autoturismul personal, din care 70% către locaţii din aria administrativă şi 30% venite din afara metropolei. Intersecţiile complexe din centru, cum sunt cele de la Piaţa Universităţii, Piaţa Victoriei şi Piaţa Romană, preiau între 100.000 şi 120.000 de vehicule zilnic, în afara mijloacelor publice de transport ale RATB. Intersecţiile de la Răzoare, Piaţa Muncii, Charles de Gaulle şi majoritatea celor de pe coridorul Nord-Sud şi pe inelul median, în special Mihai Bravu, Ştefan cel Mare, Calea Văcăreşti până la Piaţa Sudului, preiau zilnic între 70.000 şi 100.000 de vehicule, în afară de cele ale RATB. În medie, fluxurile preluate de nodurile şi intersecţiile cele mai aglomerate ating valori între 6.000 şi 10.000 de vehicule pe oră în orele de vârf. Toate aceste informaţii au fost oferite de comisarul Nicu Dragoş, şeful Brigăzii Rutiere Bucureşti, într-un amplu interviu acordat cotidianului PUTEREA, iar o concluzie interesantă este aceea că, de fapt, capacitatea de circulaţie a unei artere este dată de intersecţii şi nu de numărul benzilor rutiere.
În aceste condiţii, şansa Bucureştiului de a nu se bloca în propriul trafic este construirea de pasaje supra şi subterane. Recomandarea au făcut-o Primăriei Capitalei experţii Agenţiei Guvernului Japoniei – JICA, în 1997, când au realizat gratuit pentru noi Masterplanul de Transport.
Pasajul Basarab lor li se datorează. E drept că ar fi trebuit construit până în 2007, specialiştii niponi estimând atunci că în 10 ani oraşul va fi blocat în propriu-i trafic. Nu de tot, dar, după cum s-a văzut, la anumite ore de vârf se produc ambuteiaje iar fără intervenţia poliţiştilor rutieri ar fi dezastru.
După 16 ani de la elaborarea studiului de trafic de către specialiştii japonezi împreună cu cei ai municipalităţii Bucureştilor, devine tot mai evident că au avut dreptate şi că este nevoie de pasaje rutiere în marile intersecţii.
Lucrul bun este că, între timp, disputele politice din Consiliul General al Municipiului Bucureşti, ce atinseseră cote maxime pe vremea când Traian Băsescu era primar general, s-au cam stins, actualul edil, Sorin Oprescu, având 70% din Consiliu de partea lui. Iar ce e mai important, efectele benefice ale Pasajului Basarab nu mai pot fi contestate de nimeni.
Pasajele rutiere, unica soluţie
Primăria Capitalei a finalizat şi pasajele de la Pipera, Barbu Văcărescu şi Doamna Ghica, iar acum are în lucru două pasaje supraterane: Ciurel şi Mihai Bravu – din păcate, cu lucrările abandonate de 2 ani, iar după intrarea în insolvenţă a firmei constructoare, Romstrade, şi arestarea patronului ei, Nelu Iordache, în 2 decembrie 2012, Primăria Capitalei trebuie să găsească alt constructor, nu că acesta s-ar fi ţinut de treabă.
În curând va începe, cu fonduri europene, construirea unui pasaj subteran la Piaţa Sudului, de importanţă vitală pentru traficul rutier.
Despre toate aceste investiţii a vorbit şi comisarul şef Nicu Dragoş, întrebat ce i-ar trebui Capitalei pentru a avea un trafic rutier în condiţii optime şi normale.
“În primul rând, de denivelarea marilor intersecţii şi de construirea unor pasaje subterane sau supraterane. Capacitatea de circulaţie a unei artere este dată de intersecţii şi nu de numărul de benzi de circulaţie. Efectele asupra fluenţei traficului sunt evidente atât în zona Pipera-Petricani, cât şi în cartierul Militari după deschiderea pasajului peste strada Barbu Văcărescu şi a Pasajului Basarab. Se poate spune că şi Şoseaua Fundeni este mai puţin solicitată odată cu deschiderea pasajului Doamna Ghica-Chişinău. Se află în prezent în construcţie pasajul Mihai Bravu şi pasajul Ciurel, care va oferi o alternativă la B-dul Iuliu Maniu, către Autostrada A1, iar în acest an vor fi demarate lucrările la pasajul Sudului. Să nu uităm lucrările de supralărgire a şoselei de centură, care vor reduce substanţial traficul de tranzit din Capitală”, a explicat şeful Brigăzii Rutiere Bucureşti.
Comisarul şef Nicu Dragoş a adăugat că nu ar strica mai multă disciplină şi mai mult respect din partea şoferilor în trafic. “Blocarea centrului unei intersecţii de către un şofer grăbit sau neatent obturează traficul pe artera transversală şi poate produce ambuteiaje la orele de vârf”.
Monitorizarea video a crescut fluenţa circulaţiei
Cât priveşte aglomeraţia de la orele de vârf, aceasta a fost simţitor redusă după implementarea sistemului de monitorizare şi management al traficului.
“La orele de vârf, capacitatea de circulaţie a arterelor din zona centrală şi mediană a oraşului tinde spre maxim, iar traficul se aglomerează fără a se bloca. De cele mai multe ori este nevoie de intervenţia poliţiştilor rutieri pentru asigurarea unei fluenţe corespunzătoare. Odată cu implementarea proiectului de management al traficului rutier, fluenţa circulaţiei a crescut simţitor pe axele nord-sud est-vest şi pe inelul median. Imaginile online pe care noi le primim ne ajută foarte mult să ştim unde este necesară intervenţia noastră la un anumit moment dat. În ultimii trei ani nu ne-am mai confruntat cu blocaje totale în trafic, dar există şi acum trafic mult îngreunat pe anumite intervale orare”, a precizat şeful Brigăzii Rutiere Bucureşti.
Coşmarul absolut: o pană majoră de curent sau un accident grav pe DN1
Întrebat ce reprezintă, din punctul de vedere al Brigăzii Rutiere, un coşmar în trafic, comisarul şef Nicu Dragoş a spus: “O pană majoră de curent electric într-o anumită zonă a Capitalei. Rar, dar se întâmplă. Când semafoarele nu mai funcţionează, noi trebuie să mergem către acea zonă pentru a preveni blocajele rutiere. Al doilea exemplu de coşmar ar fi un accident grav pe DN1, în care este blocat tot sensul de circulaţie. În acel moment, suntem obligaţi, cât se face intervenţia pentru salvarea vieţilor şi cercetarea la faţa locului, să blocăm ieşirea din Capitală. Pe principiul dominoului, apar probleme foarte repede, intersecţie după intersecţie începe să se supraaglomereze, fiindcă nouă persoane din zece opresc la poliţistul care dirijează circulaţia şi îl întreabă ce s-a întâmplat, de ce nu poate intra pe DN1. Toţi aceşti timpi morţi, în care poliţistul rutier explică participanţilor la trafic că e vorba de un accident rutier, întârzie degajarea mai rapidă a zonei respective. Oricum, prin purtătorul de cuvânt al Brigăzii se transmit mesaje pe posturile de radio în care se comunică rutele ocolitoare”.
Căscatul ochilor produce coadă de maşini
Întrebat când a fost ultimul astfel de eveniment şi cât durează o descongestionare a traficului, şeful Brigăşii Rutiere Bucureşti a răspuns: “Ultimul a fost anul trecut. În general, durează cam două ore jumătate spre trei, dar depinde cât de complexă este şi intervenţia. Dacă este vorba de descarcerare, poate să dureze, cu siguranţă, mai mult. Mai este însă şi un alt aspect. Participanţii la trafic care trec prin zona respectivă reduc viteza şi cască ochii la urmele accidentului. Motiv pentru care se face coadă de maşini. Adică alte trei-patru ore pentru deblocarea totală”.
Comisarul şef Nicu Dragoş a mai spus că îi place să lucreze direct în stradă cu colegii săi şi participă la acţiunile de amploare din Capitală. “Ceea ce nu îmi place este atunci când merg la faţa locului la un accident grav, soldat cu decese. Este ceea ce urăsc cel mai mult, iar atunci când ajungi acasă, aceste momente nu te lasă să dormi, pentru că te gândeşti la dramele pe care le trăiesc familiile confruntate cu asemenea situaţii tragice”, a mai spus el.
Interviul din PUTEREA mai oferă detalii despre accidentele din Capitală, despre profilul conducătorului auto bucureştean şi despre măsurile Brigăzii Rutiere de reducere a numărului evenimentelor rutiere soldate cu victime omeneşti.
Magda SEVERIN
Imagini de la Pasajul Basarab: Jean-Mihai PÂLŞU
Militeanul de nicu a mai dat și ordin,ca sa se strângă bani la buget si prin amenzile aplicate taximetriștilor care fac sclavie în bucurești. Rușine milițienilor.