Civilizaţia chineză este una dintre cele mai vechi din lume. Aceasta a înflorit în bazinul Fluviului Galben şi timp de milenii la conducere s-au aflat diferite dinastii. În anul 221 i.H Dinastia Qin a cucerit pentru prima dată câteva state pentru a forma un Imperiu Chinez şi de atunci acesta s-a extins, fărâmiţat şi reunificat de nenumărate ori. China este astăzi o ţară total transformată, care atrage atenţia lumii întregi, nu numai datorită culturii sale străvechi, cât şi prezentului şi viitorului ei.
Dacă sunteţi fascinat de istorie, această ţară cu trecutul ei fabulos este cu siguranţă o atracţie turistică irezistibilă. Aici, urmele vechilor civilizaţii împânzesc pretutindeni ţara, sunt bine conservate şi puse în valoare pentru cei ce doresc să le admire.
Dar pentru moment, nu este nevoie să mergeţi până acolo, căci o parte din „Comorile Chinei” au venit la noi, la Bucureşti.
Aşa se numeşte expoziţia-eveniment organizată de Muzeul Naţional de Istorie a României în parteneriat cu Art Exhibition China, Administraţia de Stat a Patrimoniului Cultural din Republica Populară Chineză, cu sprijinul Ambasadei Republicii Populare Chineze şi al Ministerului Culturii din Romania.
„Comorile Chinei” este rezultatul unui important demers de diplomaţie culturală şi, deopotrivă, un eveniment muzeal de referinţă.
Ea reuneşte 101 seturi de artefacte de o valoare excepţională din patrimoniul cultural al Republicii Populare Chineze, provenind din 11 muzee şi instituţii culturale, oferind vizitatorilor prilejul de a aprecia din diferite perspective istorice, profunzimea şi bogăţia culturii şi tradiţiilor chineze.
În opinia Directorului General al Muzeului Naţional de Istorie a României, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, „această expoziţie este una fabuloasă nu numai pentru oamenii de rând. Şi un specialist o priveşte ca pe un eveniment extraordinar, poate chiar irepetabil. Este o performanţă ca prin 101 piese să prezinţi toată complexitatea şi toată originalitatea unei civilizaţii unice, o civilizaţie care se întinde pe câteva mii de ani (peste 5000), care ocupă un spaţiu uriaş, un sfert din cel mai mare continent al lumii, şi care a iradiat mult dincolo de frontierele Chinei. Este o lume care trăieşte în lumina civilizaţiei chineze, mergând din Japonia şi terminând cu Vietnamul, Birmania, Asia Centrală, insule din Indonezia care, până în secolele al XIV-lea – al XV-lea, au fost în aria de influenţă a civilizaţiei chinezeşti. Înţelegem ce lucru extraordinar s-a petrecut în acest spaţiu. Oamenii au inventat aproape singuri totul. China este despărţită de restul lumii prin deşerturi, prin munţi, aproape impenetrabili şi astăzi, prin păduri uriaşe. Te minunezi cum au repetat, în acelaşi moment cu marile centre din bazinul mediteraneean, toţi paşii majori ai civilizaţiei, de la descoperirea agriculturii şi creşterea animalelor, aşezarea în sate şi apoi oraşe stabile, au inventat scrisul. Au descoperit metalurgia şi multe resurse pe care le-au folosit, cum este mătasea, hârtia, praful de puşcă, acul magnetic. Chinezii au fost un popor care a inovat foarte mult şi de la care multă vreme au învăţat şi alţii pe gratis”.
La Muzeul Naţional de Istorie a României sunt prezentaţi în premieră în ţara noastră, câţiva din faimoşii soldaţi ce formau Armata de teracotă, parte a inventarului funerar al împăratului Qin Shi Huang, cărora li se adaugă multe alte piese de o valoare excepţională. Este prima expoziţie cu Armata de teracotă care ajunge într-o ţară din Europa Centrală şi de Est.
Expoziţia „Comorile Chinei” acoperă o perioadă importantă a istoriei, de la neolitic – 4000 î.Hr. – până în 1911, fiind concepută pe patru mari capitole.
Primul, intitulat „Naşterea civilizaţiei chineze” cuprinde perioada neolitică şi epoca bronzului – 4000 î.Hr. – 220 î.Hr, fiind ilustrată prin obiecte cu o vechime de peste 6000 de ani şi printr-o secţiune specială de bronzuri, cuprinzând obiecte rituale de cult, vase pentru ofrande.
Al doilea capitol, „Unificarea Chinei”, prezintă perioada de la 221 î.Hr. la 220 d.Hr. Aici intră şi celebrii soldaţi din armata de teracotă, care constituie exponatul central. Pe scurt, povestea lor spune că în 221 î.Hr., un conducător al regatului Qin cucereşte celelalte şase regate de pe teritoriul Chinei. Întemeiază imperiul şi îşi ia titlul de „Primul Împărat”. Apoi Qin Shi Huang începe construirea mausoleului în care va fi depus după moarte. Pentru a fi apărat, porunceşte „întemeierea” armatei de teracotă. Sunt construite 8000 de statui înfăţişând luptători, cu toţii purtând arme reale, şi o sută de care de luptă ce cuprind cai, harnaşamente, echipament. Întreaga armată este îngropată la un kilometru şi jumătate de mausoleul încă neterminat. Au fost turnaţi separat, apoi asamblaţi – cap, trup, membre. Sunt cu toţii individualizaţi după expresia feţei, forma şi tunsoarea bărbii, după coafură, rang militar, vârstă, după armă şi poziţia de tragere. Sunt ofiţeri, generali, soldaţi, conducători de care de luptă, arbaletieri. Statuile sunt în mărime naturală, soldaţii având între 1,7-1,9 m înălţime, iar caii au 1,5 m înălţime şi 2 m lungime. Toate statuile de teracotă au fost vopsite şi lăcuite.
Armata de teracotă oferă lumii moderne importante informaţii despre organizarea militară, cultura şi arta din timpul Dinastiei Qin. După 2000 de ani, în martie 1974, statuile au fost descoperite de un ţăran care îşi săpa un puţ în apropiere de necropola lui Qin Shi Huang, primul împărat chinez care a rămas în istorie drept unificatorul imperiului chinez şi fondator al dinastiei Qin (221 – 206 î.e.n.). Grupul acesta imens şi aproape real arată măreţia Chinei imperiale iar Armata de teracotă reprezintă una dintre cele mai mari descoperiri arheologice din timpurile moderne şi a fost înscrisă pe lista Patrimoniului Mondial în 1987. Locul în care a fost găsita a devenit unul dintre cele mai frecventate obiective turistice din China.
Dintre toţi aceşti soldaţi, la Bucureşti sunt prezentaţi doar patru: un general, un ofiţer de rang foarte înalt, un infanterist, un arcaş, un conducător de car de luptă, precum şi un cal care era înhămat la un car de luptă. Sunt cinci capodopere ale artei sculpturale chinezeşti şi mondiale, piese care uimesc pe toată lumea prin complexitatea realizării lor şi prin greutate, calul cântărind cât unul real. Grupul constituie partea centrală a expoziţiei şi sunt din lut ars.
Al treilea capitol se referă la „Epoca de aur a Drumurilor Mătăsii”. Legendele spun că mătasea – un produs sută la sută chinezesc – ar fi fost descoperită pe la 2.700 î.Hr., iar drumurile acesteia constituie ruta comercială care lega China de Europa de-a lungul a mii de kilometri, „unind” astfel estul de vest, cu tot ceea ce presupune aceasta, mai ales influenţe şi schimburi culturale. Tot aici se regăseşte tema răspândirii budismului de-a lungul „Drumurilor Mătăsii” – religie importantă pentru chinezi, cu o mare influenţă asupra societăţii în întregul mileniu I.
Ultimul capitol, „China imperială”, cuprinde perioada de la 1400 la 1911 – Dinastiile Ming şi Qing. Secţiunea are două teme -„Arta porţelanului”, şi el sută la sută produs chinezesc, şi „Arta imperială”. Sunt expuse obiecte de porţelan vechi, uimtoare prin eleganţa formelor, diversitatea decorului şi culoare; de asemenea, regăsim aici obiecte provenind din Palatul Imperial, Oraşul Interzis, dovedind opulenţa şi rafinamentul vieţii la Curte, în secolele XVII şi XVIII.
Parcurgând traseul propus de organizatori, constaţi că exemplarele din Armata de teracotă sunt impresionante prin mărime, greutate şi realizare, însă, în acelaşi timp, expoziţia are o serie întreagă de piese uluitoare, extrem de rare. Este vorba în primul rând de sculpturile în jad, o rocă extrem de dură şi, în acelaşi timp, foarte fragilă.
O statuie în jad produsă la vremea respectivă fără instrumente din diamant, fără lupă, este o operă la care se lucra timp de foarte mulţi ani, uneori chiar din generaţie în generaţie, constituind o adevărată dantelă, făcută fără uneltele performante de astăzi. Apoi, vasele din porţelan sau cel din pastă de sticlă de culoare galbenăsunt o capodoperă ca formă şi realizare.
În expoziţie sunt prezentate vestitele lor ceasuri. În Evul Mediu când au venit europenii, chinezii erau uimiţi de mecanismele de măsurare a timpului pe care le-au adus cu ei, dar, după numai două sute de ani, produceau ei înşişi ceasuri. Astăzi nu ne mai mirăm că pot face orice, la un nivel calitativ foarte înalt.
Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Populare Chineze în România, E.S. Doamna Huo Yuzhen, prezentă la deschiderea oficială a expoziţiei din 29 aprilie 2013, s-a adresat vizitatorilor, spunându-le: “Prin această expoziţie puteţi să fiţi mai aproape de China şi să cunoaşteţi istoria, trecutul şi viitorul ei. Vă invit, aşadar, să vedeţi expoziţia Comorile Chinei din Bucureşti”.
Expoziţia poate fi admirată până la data de 1 august 2013. În această perioadă, Muzeul Naţional de Istorie a României de pe Calea Victoriei numărul 12 va avea un program de vizitare extins, astfel că va fi deschis de marţi până duminică în intervalul orar 10:00 – 18:00, iar în ultima sâmbătă a fiecărei luni programul se va prelungi până la orele 22:00.
În perioada menţionată anterior, se vor aplica noi condiţii de acces şi tarife diferite de cele de până acum. Costul unui bilet de acces în muzeu, care include vizitarea expoziţiilor “Comorile Chinei”, “Tezaur Istoric”, “Lapidarium – Copia Columnei lui Traian”, precum şi a expoziţiilor temporare ce vor fi amenajate pe parcurs, va fi de 25 lei pentru adulţi, iar pensionarii, elevii, studenţii, persoanele cu dizabilităţi şi familiile cu copii vor beneficia de preţuri promoţionale.
Pentru a evita aşteptarea, există şi opţiunea de “acces rapid” în muzeu la preţul de 50 lei şi posibilitatea de a cumpăra biletele online.
Marilena BORCESCU
marilena.borcescu@ziuacargo.ro
