Augustin Zegrean a fost reales, luni, preşedintele Curţii Constituţionale a României (CCR), pentru 3 ani, astfel că va conduce instituţia până la finalul mandatului, care îi expiră în 2016. Alegerea a avut loc imediat după ce noii judecători ai Curţii – Daniel Morar, Mona Pivniceru şi Valer Dorneanu – au depus jurământul la Palatul Cotroceni, în faţa preşedintelui Traian Băsescu – care a criticat actuala revizuire a Constituţiei şi a făcut trimitere la referendumul din 2009, ignorat şi de fosta majoritate parlamentară PDL-UDMR-UNPR, şi de actuala USL. Zegrean va avea un cuvânt greu de spus, dar bătălia pare încă de pe acum câştigată de şeful statului: în CCR sunt 3 judecători numiţi de el, plus 2 de PDL, iar PSD şi PNL au numai 4.
Zegrean l-a avut contracandidat la preşedinţia CCR pe Tudorel Toader (numit în 2007 de liberali), iar scorul în urma votului a fost de 7 la 2. Acesta reprezintă un eşec pentru USL, deoarece, din 2 judecători numiţi de PNL şi 2 de USL, probabil pe Toader l-a votat cel numit de PNL – adică Pivniceru -, iar al doilea vot şi l-a dat chiar el.
Dacă PSD va fi de partea lui Băsescu în privinţa revizuirii Constituţiei, Crin Antonescu nu va avea nicio şansă de câştig cu modificările pe care le croieşte acum în perspectiva unui referendum în toamnă.
Potrivit Constituţiei, CCR se compune din 9 judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit: 3 sunt numiţi de Camera Deputaţilor, 3 de Senat şi 3 de preşedintele României. CCR se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei din 3 în 3 ani.
După înnoirea Curţii, cei 9 judecători îl aleg pe preşedintele CCR pentru următorii 3 ani. Potrivit articolului 7 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR, Curtea are un preşedinte ales prin vot secret, pentru o perioadă de 3 ani, cu majoritatea voturilor judecătorilor, în termen de 5 zile de la înnoirea Curţii.
După depunerea jurământului de învestitură de către Morar, Pivniceru şi Dorneanu, membrii Curţii Constituţionale s-au reunit în prima şedinţă în noua componenţă, în care a fost ales preşedintele CCR pentru următorii 3 ani.
Cine este Zegrean
Augustin Zegrean a declarat că a fost ales cu “majoritate suficientă”, că CC şi-a făcut datoria, a respectat Constituţia, legea, iar pe viitor va face acelaşi lucru.
Augustin Zegrean a fost numit judecător al Curţii Constituţionale în 2007, de preşedintele Traian Băsescu, iar mandatul îi expiră în 2016. În 2010, el a fost desemnat, prin vot, în funcţia de conducere a instituţiei, mandatul său de 3 ani putând fi reînnoit.
Magistraţii CCR trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.
Augustin Zegrean (59 de ani) este absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca (1980). Între 1980 şi 1988 a fost consilier juridic, după care a fost avocat în Baroul Bistriţa-Năsăud, specializat în drept civil şi comercial. Între 1990 şi 1992, Zegrean a fost senator PD, vicepreşedinte al Comisiei juridice a Senatului, membru al Comisiei de redactare a Constituţiei. În 2004, a fost ales deputat, membru în Comisia juridică de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor.
Parlamentul unicameral cu 300 de membri revine pe tapet
Acum, Zegrean va avea un cuvânt greu de spus şi în privinţa proiectului de revizuire a Constituţiei, despre care preşedintele Băsescu s-a declarat extrem de nemulţumit.
“În mâinile Curţii Constituţionale va fi noua Constituţie a României. Nu preget să menţionez că, în momentul de faţă, Constituţia României şi-a pierdut rostul de a fi revizuită. Singurul element care a stat la baza intenţiei de revizuire a Constituţiei a fost legat de politica de simplificare a statului şi, ca urmare, de a răspunde votului de la referendumul din 2009, exprimat într-un referendum valid”, a declarat şeful statului, la ceremonia de depunere a jurământului de către noii judecători ai CCR.
Amintim că referendumul din 2009, care a fost validat de CCR, dar ignorat de majoritatea parlamentară a PDL şi acum de USL, a prevăzut alegerea unui Parlament unicameral, cu maxim 300 de membri. Pentru aceste prevederi s-au pronunţat de 85% dintre români, lucru invocat în repetate rânduri de Băsescu, inclusiv la a doua suspendare.
Risc de blocare a statului
“Astăzi se elaborează o nouă Constituţie, după ce propunerea iniţială de revizuire a fost respinsă, o Constituţie care începe să nu mai semene a «lege a legilor», pentru că intră în detalii, iese din principiile generale ale unei Constituţii. Vreau să subliniez – nu pentru că aş critica pe cineva, dar în faţa judecătorilor Curţii Constituţionale am obligaţia să spun ce gândesc – revizuirea Constituţiei în baza referendumului era singura justificare a acestei revizuiri. Ceea ce se face în momentul de faţă nu are decât rostul de a complica funcţionarea statului, de a se intra în detalii inutile într-o Constituţie”, a adăugat Traian Băsescu.
“Aş spune că revizuirea actuală reprezintă un risc de blocare a statului, un risc de înscriere în Constituţie a unor elemente care nu au ce căuta în Constituţie, ci în legi. Constituţia nu dă soluţii nici pentru familie, nici pentru referendum, nici pentru multe alte detalii în care deja s-a intrat. Nu ştim unde vrem să ajungem exact. Constituţia actuală, proiectul actual – până la stadiul la care s-a derulat – nu înseamnă simplificarea statului, ci complicarea lui”, a insistat el.
Referendum sau sondaj?
“Exprim acest punct de vedere pentru că am şi o altă îngrijorare: dacă un referendum poate fi considerat un simplu sondaj, făcându-se abstracţie de prevederile din articolul 1, articolul 2, articolul 60 din Constituţie. Cred că sondajele sunt pentru casele de sondaj, iar referendumurile exprimă suveranitatea poporului, exact aşa cum spune în Constituţie. Aceasta este una din marile mele îngrijorări şi profit că sunt aici toţi judecătorii Curţii Constituţionale. Cu certitudine voi reacţiona decent, în spiritul Constituţiei, dar voi reacţiona la neluarea în consideraţie a referendumului din 2009″, a avertizat Traian Băsescu.
4 la 5 pentru USL
În componenţa CCR se află, în afară de Zegrean, încă doi judecători numiţi în 2007 – deci în majoritatea parlamentară PSD-PNL: Valentin-Zoltan Puskas, numit de Senat şi Tudorel Toader, numit de Camera Deputaţilor.
În 2010 a devenit judecător al CCR Petre Lăzăroiu, numit de preşedintele Băsescu, precum şi doi numiţi de majoritatea parlamentară PDL-UDMR-UNPR: Iulia Motoc, desemnată de Senat şi Mircea Ştefan Minea, de Camera Deputaţilor.
Bătălia se va duce acum, pentru revizuirea Constituţiei, între 4 judecători numiţi de PSD-PNL, respectiv Pivniceru, Dorneanu, Toader şi Puskas, şi 3 numiţi de preşedintele Băsescu – Zegrean, Morar, Lăzăroiu – plus 2 ai PDL – Motoc şi Minea.
Magda SEVERIN
