Premierul Victor Ponta susţine că Rompetrol risca să intre în insolvenţă dacă Guvernul nu încheia acordul cu KazMunaiGaz, prin care statul român renunţă la datoria de 600 de milioane de dolari a companiei şi încasează numai 200 de milioane de dolari, acceptând ca Rompetrol să înfiinţeze un fond de investiţii de 1 miliard de dolari. Amintim că preşedintele Traian Băsescu a retrimis Parlamentului legea de aprobare a Memorandumului încheiat în februarie de Guvern cu KazMunaiGaz. Şeful statului solicită respingerea prin vot a actului normativ. Cum într-o emisiune televizată Băsescu a criticat acordul, prim-ministrul Ponta acuză că poziţia preşedintelui privind Rompetrolul este doar un joc politic, deoarece acesta nu a transmis vreo obiecţie la momentul la care Guvernul a promovat legea. „Dacă ştiam că are dânsul vreo obiecţie, ne mai gândeam”, a declarat el, întrebat de ce nu s-a gândit să aprobe Memorandulmul prin ordonanţă de urgenţă – aşa cum a procedat cu alte 77 de acte normative aprobate prin OUG -, ca să poată intra în vigoare imediat.
“Nu era o urgenţă. Parlamentul şi-a făcut treaba la timp şi a adoptat, Curtea Constituţională s-a mişcat foarte repede şi a respins contestaţia. Şi, sincer să fiu, în acel moment, preşedintele nu mi-a zis că are vreo obiecţie. Dacă ştiam că are dânsul vreo obiecţie, ne mai gândeam. Dar probabil că obiecţia a apărut… nu ştiu de unde a apărut. Să îl întrebaţi pe preşedinte de unde a apărut, că eu ştiam că dânsul a promulgat legea cu Rompetrol şi ştiam că nu mai vrea încă o dată să promulge legea. Dar, repet, uite, dacă Parlamentul adoptă legea cu Roşia Montană cred că o promulgă dl preşedinte, nu? “, a afirmat joi, la Palatul Victoria, Victor Ponta.
Premierul susţine că, prin cererea de reexminare a preşedintelui, fiind şi vacanţă parlamentară, s-au pierdut două luni în care se putea negocia cu KazMunaiGaz fondul de investiţii de 1 miliard de dolari.
“Domnul ministru (Constantin Niţă, n.r.) îi aştepta pe cei de la KazMunaiGas să vorbească despre miliardul de dolari, mai pierdem două luni. Jocurile politice interne nu ar trebui să-şi aibă locul când vorbim totuşi de lucruri economice şi de interese economice naţionale”, a arătat el.
Investiţiile din miliardul de dolari, discutate abia după aprobarea legii
Cum în Memorandum se constată că este vorba, în primul rând, de o capitalizare de 150 de milioane, plus 30 partea română, pe care o vor suporta tot ei, restul venind din surse terţe, ministrul Niţă a fost întrebat care sunt aceste surse terţe şi ce investiţii vor fi realizate din miliardul de dolari.
“Întâi, ca să pot să fac o asemenea analiză, trebuie să existe acest fond. Nu îl avem, pentru că nu avem o lege. Iar partenerul aşteaptă să finalizăm noi legea, că ei au finalizat-o de mult. Şi aşteptăm de vreo patru luni ca noi să închidem acest proces legislativ şi, după aceea, să ne aşezăm la masă, să vedem care sunt investiţiile în care şi noi suntem interesaţi şi ei interesaţi. În primul rând, noi suntem interesaţi în investiţii în energie, şi ei tot la fel, numai că trebuie să le nominalizăm. Una dintre ele, de exemplu, ar fi Centrala Termoelectrică de la Năvodari, unde, sigur, ei o folosesc, dar este nemodernizată, este o centrală slabă din punct de vedere tehnologic. Şi, sigur, este una dintre invesiţiile pe care am dori să o facă. Şi multe altele, vom vedea. Şi în domeniul gazelor naturale, probabil, şi în domeniul extinderii şi modernizării reţelei lor de distribuţie ş.a.m.d. Dar, încă o dată vă repet, am aşteptat finalizarea procesului legislativ, pentru că şi ei nu vin să îşi expună problemele dacă nu au din punct de vedere legislativ o chestiune sigură”, a declarat Constantin Niţă, prezent la conferinţă.
“Rămâneam cu acţiuni la o companie în insolvenţă”
“Exista şi o varintă rea, foarte rea, pe care cred că orice om politic responsabil trebuie să o ştie şi să şi-o asume: Rompetrol putea să intre în insolvenţă, deoarece principalele datorii le are către compania mamă, KazMunai, deci rămâneam cu acţiuni la o companie în insolvenţă, fără locuri de muncă şi fără 1 miliard de dolari investiţii. Din acest punct de vedere, cred că asta era cea mai mare prostie pe care puteam să o facem”, a afirmat prim-ministrul.
“Nu mai aveam nicio datorie de luat”
“Vreau pentru toată lumea să fie foarte clar: nu mai aveam nicio datorie de luat. Rompetrol a transformat, a convertit datoria în creanţe. Procesul cu statul roman l-au câştigat ei în primă instanţă, deci povestea datoriei mai este pe la Cotroceni. Deocamdată s-a convertit creanţa. Apropo, legea de privatizare a Rompetrol, din câte ştiu, a fost promulgată de preşedintele României, Traian Băsescu. Sunt convins că ţine minte acest lucru. La momentul la care am vândut o parte din acţiuni, având însă obligaţia nu doar de a obţine suma pentru acţiuni, ci de a crea acel fond de investiţii de 1 miliard de dolari, este o decizie economică pe care o consider favorabilă României şi grupului Rompetrol, bineînţeles, că altfel nu o semnam, motiv pentru care am trimis-o în Parlament, a fost aprobată”, a insistat Ponta.
“Parlamentul va revota şi, gata!”
“CCR a respins contestaţia PDL, nu am înţeles ce au contestat de fapt; preşedintele şi-a exercitat dreptul constituţional de a retrimite la Parlament, Parlamentul va revota şi – gata, că mai mult de două ori nu se poate, aşa scrie în Constituţie! Cred sincer că a fost doar un joc politic, însă în momente, în domenii economice importante, jocurile politice interne ar trebui să nu-şi aibă locul”, a adăugat premierul.
Patriciu a încasat 2,7 miliarde de dolari, Ponta se bucură cu 200 de milioane
Amintim că privatizarea Rompetrol s-a făcut fără ca Dinu Patriciu să dea vreun ban pe companie, în timpul Guvernului Ciorbea, iar în 2003, cei 603 milioane de dolari pe care trebuia să le dea statuluiomul de afaceri au fost transformate de Guvernul Năstase în obligaţiuni cu o maturitate de 7 ani, adică până în 2010.
Însă înainte de a se împlini sorocul, Patriciu a vândut Rompetrolul către KazMunaiGaz, în 2007, cu frumoasa sumă de 2,7 miliarde de dolari. La termenul scadent, în 2010, compania kazahă a invocat criza economică şi a achitat numai 71 de milioane de dolari, deşi înţelegerea fusese aşa: ori toţi banii, ori statul român devine acţionar majoritar. Cum Guvernul Boc nu a acceptat banii cu ţârâita, a început un proces lung şi, înt-adevăr, cu slabe şanse de izbândă pentru statul român.
Acum, Ponta zice că a obţinut un mare succes prin faptul că statul român va primi, potrivit Memorandumului, 200 de milioane de dolari de la KazMunayGaz, care va crea şi un fond de investiţii de 1 miliard de dolari. Asta dacă îi va avea, pentru că în 2010 compania kazahă nu a putut achita datoria de 600 milioane de dolari către statul român.
Întrebat dacă consideră că neclarităţile privind datoriile Rompetrol provin din legislaţia făcută în 2002 şi completată în 2005, Victor Ponta a negat: “Nu, cred că a apărut din relaţia dintre Rompetrol şi fostul proprietar, dl. Patriciu. Dar cine ştia atunci ce se întâmplă, cum se întâmplă, cum se vinde. Nu, nu ştiu toată povestea, dar cred că de acolo au apărut problemele”.
“Câştigăm, nu pierdem”
Întrebat dacă, luând în calcul momentul 2003 şi momentul 2013, consideră că statul a pierdut sau a câştigat din implicarea în această afacere, Victor Ponta a spus: “Eu cred că noi câştigăm, că, din câte ţin eu minte, rafinaria era închisă, nu? Între o rafinărie închisă şi o rafinărie deschisă, cu investiţii, cu angajaţi, cu taxe, eu am văzut cât plăteşte Rompetrol la bugetul de stat în fiecare an. Normal că am câştigat, cum să pierdem? Păi nu încasam nimic, aveam o rafinărie, nişte fiare închise, la Năvodari. Mă întrebaţi, în 10 ani… Pot să cer Ministerului de Finanţe să vă spună câte taxe am încasat: două miliarde pe an. De lei, într-adevăr, dar decât o rafinărie închisă, nu este bună una care plăteşte taxe şi angajează oameni? Este foarte bună, după părerea mea!”, a conchis premierul.
Magda SEVERIN
