Pasajului rutier subteran pe care primarul Sorin Oprescu se tot laudă că îl construieşte la Piaţa Presei Libere este considerat scump, poluant, anacronic şi inutil, de reprezentanţii ONG-urilor de mediu invitaţi, marţi, la dezbaterea publică organizată de Primăria Capitalei pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ) ce urmează să fie aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB). Proiectul este vechi de aproape 4 ani şi contestat încă de la început, iar Oprescu vrea să înceapă lucrările anul acesta şi să termine investiţia peste 18 luni (în 2015), cu argumentul că va rezolva problema circulaţiei rutiere în nordul oraşului. Costul lucrărilor este evaluat la 18 milioane de euro (faţă de 31,3 mil. euro estimat iniţial, în primăvara lui 2010, apoi ieftinit la 22,4 mil euro), iar din bugetul pentru anul acesta au fost alocate fondurile necesare începerii şantierului – 15 milioane de lei -, execuţia urmând a se face fără oprirea circulaţiei.
Argumentele ONG-urilor declarate împotriva construirii pasajului rutier sunt mai mult de natură ecologică: va aduce mai multă poluare aerului, va distruge spaţiul verde şi aşa puţin care există şi, cel mai grav, va încuraja traficul spre centrul Bucureştiului, lucru ce a dus la monitorizarea Capitalei de către organisme internaţionale, din punct de vedere al calităţii mediului.
“Cu fiecare pasaj pe care îl facem, coada de maşini se mută spre centrul Capitalei. Cu cât este mai promovat traficul spre centrul Capitalei, cu atât liniile RATB care circulă acolo sunt mai goale. Deci pierdem de două ori: avem şi poluare, avem şi linii nerentabile ale RATB”, a spus Dan Trifu, vicepreşedintele Eco Civica.
Reprezentantul altui ONG susţine că pasajul rutier „este inutil din punctul de vedere al traficului, pentru că în alte capitale europene circulaţia pe artere similare şi la ore de vârf este cu mult mai intensă şi cozile la semafoare sunt mult mai lungi”, ceea ce la noi încă nu se întâmplă.
Teama de defrişări
„Agresează patrimoniul şi compromite valoarea de arteră a bulevardului Kiseleff şi perspectiva către Arcul de Triumf, dar agresează şi mediul, pentru că propune defrişarea plantaţiei înalte de pe Kiseleff”, a declarat Roxana Wring, reprezentanta Asociaţiei Pro.Do.Mo.
Printre reprezentanţii societăţii civile s-au ridicat voci care susţin că nu există bani pentru realizarea acestui pasaj, iar deschiderea unui nou şantier în Capitală, simultan cu cele din alte zone, nu este benefic oraşului.
“Suntem contra proiectului pentru că nu sunt bani să deschidem alt şantier pe care să-l ţinem în lucru 4-5 ani. Având în vedere că proiectul este estimat la suma de 75 milioane de euro, iar suma alocată momentan nu depășește 15 milioane de lei, există riscul menținerii șantierului în zonă pentru mulți ani, așa cum se întâmplă deja în multe alte zone din București (zona Berzei-Buzești, Pasajul Mihai Bravu, Magistrala 5 Drumul Taberei – șantiere începute de PMB fără a avea fondurile necesare terminării și care creează disconfort major cetățenilor. Şi, de fapt, nu e tocmai util, pentru că e vorba de 180 de secunde de aşteptare la semafoare, pe care ni le asumăm şi nu trebuie să plătim 18 milioane de euro”, a declarat Irina Zamfir, reprezentanta Active Watch.
„Orice pasaj subteran pentru pietoni este un proiect de infrastructură menit să încurajeze traficul auto și să descurajeze cetățenii să utilizeze spațiul urban de suprafață, creându-le acestora dificultăți de accesare a serviciilor și scăzând calitatea vieții. Prin încurajarea traficului auto în zonă, un astfel de pasaj nu ar face decât să crească poluarea aerului și poluarea fonică într-o zonă utilizată intens de bucureșteni pentru promenadă, sporturi, ciclism etc.”, a adăugat Zamfir.
Ea consideră, totodată, că „proiectul propus este unul anacronic”, iar „unul dintre argumentele PMB, prin vocea arhitectului șef Gheorghe Pătrașcu, anume importanța proiectului pentru viitoarea linie ce leagă Aeroportul Otopeni de centru, este de domeniul trecutului, dat fiind că Ministerul Transporturilor a anunțat deja că acest proiect de magitrală este ineficient și costisitor și a renunțat la el”.
Nod rutier fără capacitate de preluare
În replică, şeful Direcţiei de Infrastructură şi Sistematizarea Circulaţiei din Primăria Capitalei, Ion Dedu, a arătat că este vorba despre un proiect care rezolvă problema circulaţiei din nodul de la Piaţa Presei Libere şi că acest pasaj a fost gândit astfel încât să aibă minime intervenţii asupra mediului, dar şi asupra zonei cu o valoare arhitecturală crescută.
“Este un proiect care rezolvă problema din nodul de circulaţie din Piaţa Presei Libere, atât pentru etapa actuală, cât şi pentru etapa viitoare, când B-dul Poligrafiei se va dezvolta până în zona Şos. Odăii şi va conecta, practic, zonele de dezvoltare din Otopeni şi Mogoşoaia”, a spus Ion Dedu.
Pasaj unidirecţional, cu 2 ieşiri
El a adăugat că, deşi arterele de circulaţie care ajung în Piaţa Presei au capacitatea necesară unui trafic intens, având câte 4 benzi pe sens, ele intră într-un “nod care nu are capacitate de preluare”. Soluţia tehnică propusă afectează la minim zona, pasajul fiind unidirecţional şi cu două ieşiri.
“Pasajul va fi unidirecţional, şi nu bidirecţional, cum era prevăzut iniţial, şi va avea două ieşiri, una către B-dul Kiseleff şi o alta către B-dul Expoziţiei, aceasta fiind unica soluţie ce rezolvă problema traficului în acea zonă”, a precizat dir. Dedu, adăugând că cele mai recente studii au fost făcute în ultimele zile, când traficul, deşi este redus pe perioada vacanţei, nu este fluent.
“Esteticul zonei”, minim afectat
La rândul său, arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, a arătat că proiectul a fost făcut astfel încât “esteticul zonei” să fie minim afectat. “Analiza făcută pentru construirea acestui pasaj spune că este util şi necesar – din punct de vedere al efectului este pozitiv, din punct de vedere al mediului este pozitiv, pentru că elimină noxele maşinilor blocate în aşteptare, iar din punct de vedere estetic zona este minim afectat. Proiectul este făcut foarte atent, astfel încât să distrugă cât mai puţin aspectul estetic, este lateral bulevardului Kiseleff, şi nu central pe această arteră”, a explicat Pătraşcu, precizând că a dat aviz pozitiv investiţiei.
Licitaţia gata, constructorul ales
“Aşteptăm aprobarea PUZ-ului, după care putem să dăm ordinul pentru începerea lucrărilor. Avem constructorul (firma Apolodor, în asociere cu un constructor german, n.r.), deoarece a fost organizată licitaţia atât pentru faza de proiectare, cât şi pentru cea de execuţie. Avem asigurat în buget o sumă care ne perrmite începerea acestor lucrări”, a arătat directorul Ion Dedu.
Potrivit lui Dedu, aprobarea PUZ este necesară nu numai pentru realizarea pasajului subteran, ci şi pentru coordonarea altor proiecte privind infrastructura în zonă, respectiv construcţia metroului şi a altor pasaje pietonale sau parcări.
Fişa tehnică
Pasajul rutier Piaţa Presei Libere va permite subtraversarea acestei zone pe orice direcţie, urmând să asigure legătura dintre transportul public de suprafaţă – linia de tramvai şi liniile de autobuze – cu staţia viitoarei magistrale 6 de metrou.
Intrarea în pasaj se va face pe direcţia Şos. Bucureşti-Ploieşti spre B-dul Kiseleff, iar ieşirea, pe B-dul Kiseleff, dar şi pe B-dul Mărăşti.
Zona analizată şi reglementată prin PUZ-ul dezbătut public este cea a intersecţiei dintre B-dul Poligrafiei – Şos. Bucureşti-Ploieşti – Şos. Kiseleff – B-dul Mărăşti.
În prezent, Şos. Bucureşti – Ploieşti are 3 benzi spre centrul de ieşire din sensul giratoriu şi 4 benzi în sensul de intrare în giratoriu. B-dul Poligrafiei are 4 benzi pe fiecare sens, B-dul Mărăşti – 2 benzi pe fiecare sens, iar Şos. Kiseleff – 3 benzi, plus o bandă între spaţiile verzi centrale pe fiecare sens.
Trecere pietonală subterană
Pasajul se va construi în lateralul intersecţiei, cu 2 benzi de circulaţie spre fântâna Mioriţa şi o singură trecere pietonală subterană, dinspre linia de tramvai 41 către Parcul Herăstrău. Aceasta este cea mai aglomerată zonă pietonală, mai ales în weekend. Trecerea de pietoni va avea două deschideri: spre Herăstrău, în rampă, iar cealaltă va avea facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi.
Dir. Ioan Dedu susţine că, prin tranzitarea mai rapidă a zonei, va fi un consum redus de noxe. Totodată, traficul va fi îmbunătăţit din punct de vedere al pietonilor şi bicicliştilor, iar zona de promenadă va rămâne aceeaşi.
El asigură că la acest proiect se va lucra “încet, pe porţiuni şi nu se va bloca traficul în intersecţia de la Piaţa Presei Libere”.
“Pasajul va avea o trecere subterană dintre linia de tramvai 41 către Parcul Herăstrău – cea mai aglomerată zonă pietonală. El pleacă pe două benzi în lateral pe şoseaua Bucureşti-Ploieşti spre Fântâna Mioriţa, iese undeva în lateral astfel încât să nu strice perspectiva şoselei Bucureşti-Ploieşti şi va avea două ieşiri, una în bd. Kiseleff, tot lateral, pentru a nu schimba perspectiva şi una către B-dul Expoziţiei, care se va extinde ulterior peste calea ferată spre Giuleşti. Trecerea pietonală este cea dinspre linia 41 către Herăstrău, iar celelalte se vor face când se deschid lucrările la metroul din zonă”, a explicat Dedu.
Mai rapid de la aeroport la centru
Pasajul este util, pe de o parte, pentru că se va ajunge mai rapid în centrul Bucureştiului dinspre Aeroportul Otopeni, iar pe de alta, pentru că în zona Piaţa Victoriei se găseşte inelul de circulaţie al oraşului – Pasajul Basarab, Titulescu, Iancu de Hunedoara.
“Ne dorim ca de la inelul principal spre centrul oraşului să restricţionăm cât mai mult traficul şi parcările, astfel încât să creăm acea zonă publică cu străzi pietonale, cu pieţe publice pentru a aduce mai puţine maşini în centru”, a spus Dedu.
Primarul general Sorin Oprescu arăta, în primăvară, că proiectul a fost blocat timp de 4 ani de organizaţiile neguvernamentale, care au contestat Planul Urbanistic Zonal (PUZ), motiv pentru care acesta a fost refăcut de trei ori.
Aici poate fi vizualizată varianta finală a PUZ pasaj Piaţa Presei.
Magda SEVERIN
