Pentru ca este criza, capata dimensiuni strategice si activitatea logistica in cadrul organizatiilor. Dar nu poti schimba ceva peste noapte si nici sa transformi o activitate reactiva, asa cum a fost pozitionata activitatea logistica pe piata romaneasca, intr-o activitate proactiva.
Logistica trebuie sa deserveasca activitatea de vanzare; trebuie sa fie marfa suficienta pentru ca departamentul de vanzari sa vanda orice si oricand doreste clientul. Sunt de acord cu aceasta axioma, insa nu sunt de acord cu definitia lui „suficient“ pentru o buna parte din companiile ce opereaza pe piata romaneasca.
Previziuni gresite, bani aruncati pe fereastra
Sa facem niste ipoteze de calcul pentru a vedea „rezultatul“ unei previziuni gresite. Presupunem ca, pentru trimestrul I 2009, s-au facut previziuni de achizitie in luna noiembrie 2008, de 1.000.000 euro. Achizitiile provin din import si costul transportului este de 1.500 euro/cursa. Plata este agreata cu transportatorul la 30 zile. De obicei, personalul din vanzari discuta de valori si nu de cantitati, care, de cele mai multe ori, nu sunt cunoscute de catre vanzatori si nici volumul si greutatea articolelor vandute. Impactul acestei lipse de cunostinte si a unei evaluari preliminare a volumelor si greutatilor se reflecta in mod direct asupra costurilor logistice si financiare legate de pastrarea marfurilor in stoc. Nu trebuie blamat si penalizat logisticianul pentru efectele in cascada provocate in avalul lantului cererii.
Costul marfii pentru o incarcatura completa este de circa 10.000 euro (33 paleti) ceea ce inseamna contractarea a 100 camioane.
Calculele sunt clare
Criza afecteaza serios vanzarile, care scad cu 40% in primul trimestru. Ce implicatie are mentinerea in stoc, pe o durata mai lunga, in termeni de costuri lunare, a unui numar mediu intre 800 si 1.000 paleti?
IPOTEZE
Dobanda la linia de credit: 17%
Cost handling IN/OUT: 1 euro/palet
Cost depozitare: 4 euro/palet
Situatia A:
Nr. paleti: 800
Cost depozitare: 3.200
Cost handling: 800
Cost finantare marfa: 3.434
Cost finantare transport: 510
Total: 8.744
Valoare marfa (la pret de cost):
242.500 euro
Costuri lunare procentuale: aproximativ 4%.
Cele prezentate mai sus reprezi ta un semnal de alarma pentru a demonstra ce usor se poate obtine profit prin reducerea costurilor logistice in mod sanatos, printr-o simpla reevaluare a dimensiunii stocurilor si printr-o mai buna previzionare a viitoarelor vanzari. Elementele de cost listate nu sunt toate costurile pe care o companie le sustine pentru pastrarea stocurilor, ci sunt cele mai evidente.
Controlul costurilor este esential
Concertarea eforturilor tuturor departamentelor si gandirea dezvoltarii conceptului de supply chain poate ajuta in special in situatii de criza, in cazurile in care blocajele financiare in lant sunt tot mai dese si cand cuvantul de ordine este „reducerea costurilor“. Este o realitate faptul ca nu a sosit inca momentul in care, la nivel cultural, in Romania, sa poata fi depasita mentalitatea performantei individuale si promovata mentalitatea performantei de echipa; totusi, mediul economic ne forteaza, sistemele si gradul de dezvoltare la nivel economic ne ajuta, lipseste numai ingredientul „determinare“ si poate putine cunostinte aplicate in practica. Urmarirea costurilor legate de transferul si mentinerea marfurilor in diferite locatii la nivel de organizatie pana la utilizarea acestora de catre clientul final va poate ajuta si la luarea unor decizii de tip make or buy. În momentul in care volumele sunt volatile, este important sa ne asiguram ca avem cat mai multe costuri variabile, astfel incat sa nu afecteze performantele companiei, linii de credit, leasing, amortizari si credite. Controlling-ul logistic este rar intalnit in Romania, dar este un instrument necesar si util domeniului.
„Ajutor“ in cadere
Costurile logistice sunt cu atat mai impovaratoare cu cat marfa are o valoare mai mica. Retailul este unul dintre domeniile unde performanta logistica, si nu numai, exceleaza, deoarece marjele de castig sunt intotdeauna mici, ceea ce conteaza fiind volumele. Chiar si in vremurile bune, FMCG-ul urmarea cu atentie toate elementele de cost si multi dintre cititorii care sunt furnizori ai lanturilor internationale de magazine stiu cum arata cearsafurile anuale prezentate la negocieri de catre buyer-ii specializati. Nu acelasi lucru se poate spune despre industria IT, de exemplu, unde valoarea produselor este foarte mare si companiile in perioadele lor de glorie urmareau numai cota de piata si cifra de afaceri. Caderea pietei a dus chiar si la falimentul unor jucatori din piata care au fost prinsi nepregatiti, cu stocuri mari si costuri pe masura. Este cel mai bun exemplu de gestiune proasta a previziunilor si operatiunilor pe termen scurt si mediu, industria fiind „ajutata“ in caderea ei de costurile suplimentare generate de scaderea preturilor la care produsele din stoc se pot vinde, acestea fiind concurate de modele noi aparute, avand performante net superioare. E bine sau e rau ceea ce ni se intampla? Este clar ca nu este placut sa treci printr-o maturizare atat de rapida, dar, pe termen lung, ne ajuta sa traim sanatos, etic, verde… si putem adauga o serie de alte elemente pe care, pana acum, le-am neglijat. Întreaga comunitate trebuie sa-si dimensioneze operatiunile atat cat poate duce, deoarece dictonul „cine nu risca nu castiga“ poate fi aplicat mai usor pe piete previzibile si mature si nu pe piete panicate si fara „istorie antica“ de economie de piata.
Adriana PALASAN
AFP-MKT Consulting & Management
