Camera Deputaţilor a aprobat cu 266 de voturi „pentru”, 20 de abţineri şi 23 „împotrivă” „Legea lui Ionuţ”, prin care maidanezii adunaţi de pe străzi şi neadoptaţi în 14 zile vor fi eutanasiaţi la serviciile de ecarisaj ale primăriilor. Actul normativ vine la 8 zile după ce copilul de 4 ani din Bucureşti, Ionuţ Anghel, a fost ucis şi devorat pe jumătate de o haită de 7 câini, din care 4 erau sterilizaţi, adoptaţi şi lăsaţi apoi pe stradă. În aceste condiţii, referendumul primarului Capitalei, Sorin Oprescu, programat pentru 6 octombrie şi pentru care CGMB a alocat din buget 6 milioane de lei, a căzut.
La votul final al Camerei Deputaţilor au fost prezenţi în sala de plen şi 44 de reprezentanţi ai aşa-zişilor iubitori de animale, care doresc în continuare ca maidanezii să fie sterilizaţi şi lăsaţi în libertate. În parcul Izvor, alţi circa 200 de bucureşteni protestau împotriva eutanasierii câinilor fără stăpân.
Legea lasă, totuşi, o portiţă de scăpare primarilor pentru a-şi continua afacerea cu maidanezi: ei pot să decidă dacă animalele fără stăpân pot sta mai mult de 14 zile în adăposturi, în funcţie de banii pe care îi alocă hranei şi îngrijirii acestora.
Afacerea cu maidanezi poate continua
Astfel, afacerea poate continua pe banii contribuabililor, deoarece nimeni nu poate controla câţi câini au fost cu adevărat strânşi din parcuri şi de pe străzi. De pildă, conducerea Primăriei Capitalei estimează că abia peste un an şi jumătate vor dispărea toţi câinii vagabonzi din oraş.
Amintim, totodată, că primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, a decis să-şi doneze unei asociaţii de îngrijire a maidanezilor salariul pe un an, suportat din banii publici, ai contribuabililor. Primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman, a construit cu 1,5 milioane de euro un adăpost şi alocă sume importante din buget, în fiecare an, hranei şi îngrijirii câinilor vagabonzi.
Primăria Capitalei a alocat din bugetul pentru acest an 4,3 milioane de euro Administraţiei pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA), însă avea până ieri numai 8 hingheri – conduşi de 3 directori şi 30 de plimbători de hârtii. Astăzi, Răzvan Băncescu, coordonator de program la ASPA, a anunţat că numărul hingherilor a fost suplimentat, astfel că acum există 11 echipaje de prindere, faţă de 3.
În acest ritm, cei 64.000 de câini din Bucureşti vor fi prinşi în câţiva ani buni.
El a mai spus că în ultima săptămână a crescut şi numărul solicitărilor primite de la cetăţeni pentru prinderea maidanezilor. Dacă înainte erau 70-80 pe zi, acum numărul lor este de peste 200 zilnic.
Şeful ASPA s-a prezentat de dimineaţă la Parchetul General, unde a depus documente în legătură cu Asociaţia “Caleidoscop”, în evidenţa căreia figura unul dintre câinii care l-au omorât pe Ionuţ Anghel.
Reteritorializarea, o invenţie
Deputaţii s-au declarat nemulţumiţi de faptul că primarii “nu şi-au făcut treaba” – nominalizându-l pe Oprescu -, în sensul că au “reteritorializat” câinii prinşi şi sterilizaţi, în ciuda faptului că acest termen nu a existat, practic, în nicio lege de până acum. În plus, ei acuză că edilii nu au aplicat sancţiunile prevăzute pentru abandonul unui câine.
Însă amintim că nici deputaţii nu au dat în brânci pentru votarea acestei legi, care zace în Parlament din 2007. Ba, mai mult, în 2011, deputaţii PSD şi PNL au atacat la Curtea Constituţională articolul votat de PDL privind eutanasierea maidanezilor. De atunci au murit mai mulţi oameni ucişi de câini până când aleşii noştri să se trezească la realitate.
Magda SEVERIN
Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU