Prim-ministrul Victor Ponta a participat marţi, în Istanbul, la ceremonia de inaugurare a tunelului submarin Marmaray, ce uneşte Asia și Europa. Numit de autoritățile turce „șantierul secolului”, tunelul feroviar de 13,6 km, dintre care 1,4 km sunt parcurși pe sub strâmtoarea Bosfor la 55 de metri adâncime leagă de acum în 4 minute cele două continente. Potrivit oficialilor turci, este cel mai adânc tunel submarin de acest fel construit în lume.
„Marmaray, care a fost un vis timp de 150 de ani, a devenit în cele din urmă realitate”, a declarat premierul turc Recep Tayyip Erdogan. Este unul dintre megaproiectele urbane contestate ale premierului islamo-conservator, relatează AFP.
Inaugurarea cu mare fast a proiectului, al cărui cost a fost estimat la 3 miliarde de euro, a avut loc cu prilejul Zilei Naționale a Turciei, fondată în 1923.
La eveniment a fost prezenţ premierul Japoniei şi preşedintele Somaliei.
La inaugurare, premierul român Victor Ponta l-a felicitat pe omologul turc “această realizare de necrezut”. “Conexiunea între Europa şi Asia, construirea unui nou „drum al mătăsii” şi, de asemenea, a unei legături feroviare între Londra şi Asia reprezintă într-adevăr o realizare istorică şi cred că proiectele măreţe pot fi realizate numai de popoare şi lideri mari”, a spus Ponta.
“Aş dori, în egală măsură, să-mi exprim admiraţia pentru marele dumneavoastră popor şi pentru ţara dumneavoastră şi, de asemenea, admiraţia personală pentru un lider politic angajat, premierul dumneavoastră, domnul Erdoğan. Toţi premierii europeni s-ar considera fericiţi să poată realiza aşa un proiect măreţ. Cred că acum, conectând Europa la Asia, realizaţi un proiect măreţ pe ambele continente şi veţi începe să fiţi din nou centrul acestei noi lumi care va lega cele două continente.
Nu aţi fi putut alege o zi mai bună pentru inaugurarea acestui proiect, decât Ziua Naţională a Turciei”, a adăugat premierul Ponta.
Potrivit Associated Press, oficialitățile turce speră ca, prin preluarea zilnică a circa 1,5 milioane de călători, tunelul să decongestioneze parțial traficul din Istanbul, mai ales în zona celor două poduri care traversează Bosforul.
Acordurile de finanțare au fost încheiate în toamna lui 2004, iar tunelul avea ca termen de finalizare o perioadă de 4 ani, dar a fost întârziat de importante descoperiri arheologice scoase la suprafață de săpăturile din timpul lucrărilor, printre care se numără și un al patrulea port bizantin.
Totodată, s-au făcut auzite temeri legate de posibila vulnerabilitate a construcției în fața cutremurelor, având în vedere că este vorba de o regiune cu activitate seismică intensă, dar ministrul turc al transporturilor, Binali Yildirim, asigură că tunelul este proiectat să reziste unor seisme de 9 grade. La finanțarea și execuția lucrării o contribuție importantă a avut-o și Japonia.
Cu ocazia inaugurării, premierul Victor Ponta s-a întâlnit şi cu omologul său japonez, Shinzo Abe, cu care a discutat o serie de proiecte în domeniul infrastructurii, al situaţiilor de urgenţă şi pregătirii în caz de evenimente naturale majore, potrivit unui comunicat al Guvernului.
Urmează un tunel rutier
Guvernul Erdogan intenționează să realizeze și alte proiecte majore de infrastructură, printre acestea numărându-se un tunel rutier tot pe sub Bosfor, un al treilea pod peste această strâmtoare, cel mai mare aeroport din lume și un canal paralel cu Bosforul.
Dar aceste planuri au adus și acuzații la adresa executivului turc, cărui i se reproșează că întreprinde lucrări ce implică modificări semnificative în oraș fără să se consulte îndeajuns cu populația.
Magda SEVERIN
