Europa îşi exprimă în continuare îngrijorarea faţă de modificările aduse Codului Penal de Camera Deputaţilor în aşa fel încât parlamentarii şi aleşii locali să nu mai fie cercetaţi pentru corupţie de DNA şi Parchetul General, dar nici de ANI, pentru incompatibilitate. În acelaşi timp, la Curtea Constituţională plouă cu sesizări, uimitoare fiind rapiditatea cu care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a trimis o astfel de adresă, la numai două zile de la adoptarea actului normativ în Parlament. Crin Antonescu dă înapoi, dar premierul Victor Ponta s-a răţoit la Ambasada SUA, enervat că nu se mai poate făli cu strângerea de mână a lui Obama de la funeraliile lui Mandela. Preşedintele Băsescu plusează şi spune că mutilarea Codului Penal ar fi un motiv serios de dizolvare a Parlamentului.
Ambasadorii Germaniei, Franţei şi Olandei la Bucureşti au mers astăzi la Parlament să afle direct de la deputaţii din Comisia juridică raţiunea care i-a determinat să facă acele modificări la Codul Penal. Şeful comisiei, Bogdan Ciucă (PC), el însuşi urmărit penal de DNA pentru fapte de corupţie, a trebuit să explice de ce Raportul pe actul normativ s-a dat la o întâlnire pe furiş, la miezul nopţii, după ce şedinţa se încheiase şi membrii incomozi lăsaţi să plece.
“Nu au fost abordări politice deloc. (…) Discuţiile au avut ca scop nişte clarificări. (…) Au fost foarte deschise discuţiile şi foarte concrete, pe fiecare articol în parte. Cred că s-au lămurit că nu e o problemă ce ţine de fond, ci de formă. Mai urmează şi alte întâlniri”, a declarat Ciucă.
El susţine că tot ce se va întâmpla cu proiectele de lege privind modificarea Codului Penal şi amnistierea va trebui să fie o decizie politică.
Antonescu face stânga-mprejur
Însă copreşedintele USL, Crin Antonescu, a mirosit că nu-i de bine cu atâtea critici din partea oficialilor europeni şi ai SUA, astfel că a făcut un pas înapoi, deşi liberalii au votat fără rezerve proiectele legislative. “Poziţia ambasadelor este una corectă şi de luat în seamă. Spre deosebire de anul 2012 (cu suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, n.r.), din păcate astăzi au motive să-şi exprime îngrijorarea”, a declarat Antonescu.
El cere rediscutarea în Camera Deputaţilor a legii votate marţi şi chiar respingerea superimunităţii parlamentarilor. Ieri era însă de altă părere: “E absurd să trimiţi în penal, pe conflict de interese, pe cel care şi-a angajat nevasta la Parlament”, declarase Antonescu. Pe româneşte, parlamentarii au tot dreptul să-şi instaleze în funcţii bine plătite din bani publici întreaga familie şi rudele, în timp ce rata şomajului a ajuns în rândul românilor de rând la aproape 8%.
Ponta ratează fala cu Obama
Enervat că ambasada SUA i-a stricat planul de a se lăuda în ţară că a dat mâna cu Obama la funeraliile lui Mandela, premierul Victor Ponta a reacţionat din nou nepotrivit, aşa cum ne-a obişnuit.
“Nu cred că vreo ambasadă contestă. Singura reacţie care cred că a fost total greșită (…) a fost a Ambasadei Statelor Unite, care vorbea de investițiile americane. Din câte știu eu, Chevron investește în România sau poate să plece din România dacă nu se aplică legea și dacă nu reușim să arătăm că protejăm proprietatea privată. Nu mi-a zis nimeni niciodată de la Chevron cum e cu parlamentarii. De fiecare dată mi-au spus dacă o proprietate privată poate fi apărată”.
Prim-ministrul a afirmat că a știut doar despre Legea amnistiei și că este de acord cu aceasta, atât timp cât nu vizează infracțiunile comise cu violență sau cele de corupție.
“De amnistie am știut și în continuare cred că, atât timp cât nu intră sub incidența legii de amnistie infracțiunile comise cu violență, infracțiunile de corupție, e bună o lege pentru amnistie. Despre celelalte, nu am știut (…) dar Parlamentul nu trebuie să îmi ceară mie voie”, a arătat Ponta.
“Antonescu s-a lăsat singur în ofsaid”
Premierul nu l-a iertat nici pe Crin Antonescu, opărit şi pe votul împotrivă al PNL pe Legea minelor, declarând că aceasta și poziţia mai nouă faţă de modificările Codului Penal reprezintă “un joc la ofsaid”..
“Mi se pare că jocul domnului Antonescu tot timpul de a lăsa întotdeauna pe cineva în ofsaid… acuma s-a lăsat singur în ofsaid și nu câștigăm nimic din chestia asta”, l-a taxat Ponta.
Replica lui Antonescu nu s-a lăsat aşteptată: “Nu l-am lăsat pe domnul Ponta în ofsaid. Liberalii au susţinut legea minelor, dar aceasta a picat pentru că de la votul din Parlament au absentat cam 50 de social-democraţi şi peste 20 de liberali. Nimeni nu trădează pe nimeni”.
Tensiune de faţadă
Situaţia din USL este tensionată de mai mult timp, dar uniunea nu se va destrăma aşa uşor, nici chiar dacă Antonescu nu va mai fi candidatul la prezidenţiale. După un an de manevre din partea social-democraţilor, cu migrări masive înspre ei de la PPDD, s-a reuşit inevitabilul: PSD, UNPR, PC şi grupul minorităţilor naţionale deţin, în acest moment, majoritatea absolută în Camera Deputaţilor şi mai au nevoie de un singur parlamentar pentru o majoritate absolută în Parlament.
Însă o majoritate fragilă este destul de riscantă în Parlament, dacă ne amintim că PDL a fost dat afară de la guvernare tocmai din acest motiv. Şi să nu uităm că PNL a guvernat singur cu Tăriceanu timp de 3 ani, chiar dacă avea numai 12%, fără ca Parlamentul să-i facă probleme. Există, totuşi, o diferenţă: acum nu mai sunt bani publici de tocat, cum a avut Tăriceanu din privatizarea BCR.
Swoboda taie în carne vie
Despre criticile Comisiei Europene am scris ieri şi era o poziţie de aşteptat. Liderul socialiştilor din PE, Hannes Swoboda, a declarat, la RFI, că modificarea Codului Penal “contravine valorilor UE”, este “un adevărat pas înapoi pentru ţară”.
“Poziţia mea e foarte clară: legea de modificare a Codului Penal contravine valorilor Uniunii Europene, pentru că toţi trebuie să fie responsabili pentru acţiunile care nu ţin direct de mandatul lor, adică vorbitul în Parlament, votarea unor legi etc.. Sper că aceste modificări nu vor intra în vigoare. Este un adevărat pas înapoi pentru ţară şi va împiedica aspiraţiile justificate ale României în multe domenii, precum acordul Schengen”, a declarat Swoboda.
În privinţa modului în care au fost votate modificările în Camera Deputaţilor, liderul socialiştilor din PE susţine că Parlamentul României “s-a grăbit”: “Am impresia că uneori politicile anticorupţie sunt folosite greşit, în scopuri politice. Dar consecinţa nu poate fi ca parlamentarii sau alte categorii vizate să nu poată da socoteală pentru corupţie”.
Întrebat ce le recomandă social-democraţilor români, Hannes Swoboda a răspuns: “Partidul Social Democrat trebuie să spună foarte clar că acest gen de activităţi pripite şi negândite care contravin valorilor europene sunt inacceptabile”.
Liderul socialiştilor din PE şi-a exprimat convingerea că modificarea Codului Penal va influenţa negativ raportul MCV, “la fel cum va influenţa negativ imaginea României, nivelul potenţialelor investiţii”. “Mi se pare o decizie foarte rea pentru ţară însăşi”, a conchis Hannes Swoboda.
ÎCCJ sesizează CCR
În acest timp, la Curtea Constituţională a României (CCR) plouă cu sesizări privind modificările Codului Penal. PDL a depus două, să fie mai sigur de reuşită.
Însă surpriza mare este rapiditatea cu care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a depus sesizarea, semn că judecătorii instanţei supreme nu sunt dispuşi să lase din mână aşa uşor libertatea de care au beneficiat în ultimii ani de a-i condamna pe cei care le-au fost stăpâni toată perioada de după 1990.
Decizia a fost luată de secţiile reunite ale ÎCCJ. Din cei 111 judecători în funcţie, au fost prezenţi 92 de judecători, se precizează în comunicatul instanţei supreme. Sesizarea va fi discutată de CCR la 15 ianuarie.
În document se arată că, prin modificarea legii, în sensul că sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, dar şi prin schimbările aduse la conflictul de interese, “s-ar putea desprinde concluzia că toate categoriile de persoane exceptate de la art. 147 din Codul penal şi art. 175 din noul Cod penal sau eliminate din sfera subiectului activ al infracţiunii de conflict de interese prevăzută în art. 2531 din Codul penal sunt deasupra legii, neputând fi cercetate şi pedepsite pentru săvârşirea unor infracţiuni de serviciu sau de corupţie, fapt care ar fi incompatibil cu funcţionarea statului de drept”.
CSM: Chiuariu, Ridzi sau Şereş pot scăpa
Preşedintele CSM, Oana Schmidt Hăineală, a declarat, joi, că modificările aduse Codului Penal îi includ în categoria funcţionarilor publici şi pe parlamentarii acuzaţi că au comis fapte penale în perioada în care au condus ministere, Tudor Chiuariu, Monica Iacob Ridzi sau Codruţ Şereş putând scăpa de răspundere.
“Reglementările actuale îi includ în categoria funcţionarilor publici şi pe miniştri. Odată cu aceste modificări se distrug elementele constitutive ale infracţiunii. Practic, se distruge subiectul activ”, a precizat ea, amintind că CSM nu a fost consultat în această privinţă.
“Este normal ca pe tot ceea ce înseamnă actele pentru administrarea şi funcţionarea justiţiei, şi cu atât mai mult actul de justiţie în sine, să fim consultaţi, şi de regulă aceasta este practica”, a arătat preşedintele CSM.
Oana Schmidt Hăineală a adăugat că, probabil, CSM nu ar fi avizat favorabil aceste modificări, dar cel puţin ar fi avut ocazia să îşi expună punctele de vedere.
Băsescu cere dizolvarea Parlamentului
Preşedintele Traian Băsescu susţine că tot ce s-a întâmplat în “marţea neagră” ar fi un motiv serios de dizolvare a Parlamentului, iar, dacă ar intra în vigoare modificările la Codul Penal şi Legea amnistiei, România ar ieşi din criteriile de la Copenhaga.
El a adăugat că este exclus ca liderii celor două partide, Victor Ponta şi Crin Antonescu, să nu fi ştiut de modificările celor două legi, arătând că presiunile făcute de baroni dovedesc că cei doi sunt “lideri slabi”. “Sunt mult prea dependenţi de baronimea locală”.
Şeful statului a mai spus că “nu a fost mică presiunea lui Voiculescu pentru Legea amnistiei şi graţierii, el fiind un viitor puşcăriaş, cel puţin aşa cum a arătat prima instanţă”. Amintim că Dan Voiculescu a demisionat de două ori din Senatul României, pentru a plimba dosarul între instanţe şi a amâna sentinţa în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) până la prescrierea faptelor.
Însă numai una dintre fapte i s-a prescris, iar condamnarea primită în 26 septembrie a.c. este de 5 ani de închisoare. Acum se judecă recursul, care nu poate dura mai mult de un an, astfel că laţul se strânge în jurul lui Voiculescu, el mai având un proces pe rol, pentru şantaj.
Mai egali decât ceilalţi români
Organizaţia Transparency International consideră că deputaţii au votat, marţi, pentru a avea drepturi “mai egale” decât restul cetăţenilor, într-un demers fără precedent în România postdecembristă, care sfidează norme elementare de bun simţ, valorile democraţiei şi regulile statului de drept.
Magda SEVERIN
