Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, că în curând va începe vizita la Bucureşti a delegaţiei FMI, iar decizia sa rămâne ca acciza suplimentară la carburanţi să nu se introducă, mai ales după ce toţi românii au constatat că a fost o minciună informaţia potrivit căreia preţul carburanţilor va scădea de la 1 ianuarie 2014. Şeful statului arăta în 18 decembrie 2013 că îşi asumă explicarea în discuţiile cu FMI a erorilor legate creşterea accizei la carburant.
„Trec la un lucru mai pragmatic: se apropie vizita FMI. Avem deocamdată suspendată la aplicare suplimentarea de acciză la motorina si benzina, iar decizia mea e ca această acciza de 7 eurocenţi plus TVA, deci 8,68 eurocenţi, decizia mea categorică e să nu se introducă. Vedem toţii ca a fost o minciună că va scădea preţul la combustibil începând cu 1 ianuarie. Nu a scăzut deloc, a crescut, şi nu avem nicio garanţie că va scadea”, a precizat Traian Băsescu.
Amintim că preţurile carburanţilor s-au mărit cu până la 15-20 de bani/litru începând cu 1 ianuarie.
Zilele trecute, premierul Victor Ponta a declarat din nou că acciza suplimentară a fost doar amânată cu 3 luni, urmând să fie introdusă de la 1 aprilie. Pe de altă parte, el a admis că orice rectificare de buget nu mai poate fi operată decât de la jumătatea anului.
Dar mai este ceva de semnalat: în aprilie va începe campania pentru alegerile europarlamentare, ceea ce ar putea lăsa scumpirea doar la nivel declarativ.
Şeful statului susţinea la data amânării accizei că introducerea ei de la 1 aprilie este “o poantă”, dar acum avertizează că „dacă de la 1 aprilie vom mai adăuga 41,8 bani pe litru (cât ar reprezenta acciza de 7 eurocenţi, n.r.), se va resimţi şi mai puternic în preţuri şi inflaţie”.
“Nu trebuie să creştem preţul la combustibil”
„Locurile de unde să se reducă cheltuielile le-am transmis guvernului, parlamentului, şi cred ca asta trebuie să facem. Nu trebuie să creştem preţul la combustibil”, a insistat el.
Traian Băsescu a mai spus că, la vizita FMI, „voi fi foarte atent ca recomandările de ţară facute de CE să fie introduse în scrisoarea pentru Fond şi în cea către UE”.
„Altfel, obiectivul de a avea un acord cu troica finantaţorilor nu este acoperit. Dacă noi, prin aceste programe şi asistenţă primită nu aplicăm recomandările de ţară făcute de Comisie şi care vizează atingerea obiectivelor din agenda UE 2020, nu atingem scopul acestor acorduri”, a precizat preşedintele.
„Nu doar deficitul e problema”
El a explicat că „nu doar deficitul e problema, ci modernizarea ţării”. „Vă dau un exemplu, unde de curând am făcut un pas înapoi: în acest tandem politiceni – dascăli s-a menţinut învăţământul obligatoriu de zece clase, dar rămâne clasa a IX-a şi a X-a la licee. De ce? Ca să nu fie deranjaţi dascălii (adică să nu facă naveta în mediul rural, n.r.)”, a atras atenţia Băsescu.
“Dar această măsură care ar fi dus clasa a IX-a şi a X-a şi în mediul rural, în mod obligatoriu, ar fi evitat abandonul şcolar după opt clase. Or, problema abandonului şcolar este una la care România stă aproape cel mai prost din Uniunea Europeană: avem o rată de abandon foarte mare după ce copiii termină clasa a VIII-a”, a adăugat el.
„S-a făcut aranjamentul cadre didactice-politicieni, iar pentru votul dascălilor, dar împotriva intereselor copiilor, s-a modificat Legea educaţiei. Este numai un exemplu, sunt foarte multe de acest fel”, a explicat preşedintele.
Magda SEVERIN
Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU
