Aşa cum am menţionat şi în alte rânduri, criza ne-am fabricat-o noi. Lipsa de cumpătare şi asumarea de riscuri fără viziune şi informaţii suficiente ne-au dus la luarea de decizii greşite. Putem să numim perioada 2009 – 2011 ca fiind criză, dar consider că, în realitate, a fost o aşezare a pieţei. Din păcate, au existat şi firme, cu un potenţial foarte bun, care au pierdut poziţiile ocupate şi altele care au dispărut din peisajul industrial din cauza imposibilităţii de adaptare la un nou context.
Dar cum arată piaţa clienţilor de servicii de transport? Altfel! Clienţii sunt aceiaşi, dar cu alte cerinţe, sunt mai experimentaţi, mai educaţi, mai precauţi. Datorită dezvoltării platformelor Mioveni şi Craiova, în ultimii ani s-a întărit segmentul de transporturi de vehicule. De asemenea, s-a extins platforma pentru vehicule din portul Constanţa. Datorită cerinţelor pentru o flexibilitate din ce în ce mai crescută din partea clienţilor europeni, multe companii din industria auto au întărit curentul de „near-shoring”, aducerea producţiei de piese şi componente noi aproape de linia de asamblare, după ce au experimentat pentru o lungă perioadă de timp „off shoring-ul”. Astfel, din ce în ce mai multe companii, precum Bosch, Yazaki, Mercedes… deschid noi locaţii în România, această tendinţă fiind mai mult decât binevenită din două considerente. Pe de o parte, vin să susţină traficul de curse complete – în scădere în anii de criză şi, pe de altă parte, îşi aduc o contribuţie importantă la dezvoltarea de zone defavorizate, aceste companii căutând locaţii cu nivel de salarizare redus şi expertiză pentru operaţiuni identice sau similare. La polul opus, o creştere importantă o înregistrează comerţul online. Acesta a schimbat total structura de distribuţie logistică. Curierii, care s-au dovedit capabili să deservească piaţa de distribuţie mult mai bine decât operatorii logistici (încă imaturi pe acest segment), au volume în creştere an de an.
România într-un context nou
România şi-a intrat şi mai bine în rolul de centru de distribuţie pentru Europa de Sud-Est. Constaţi cu bucurie că se echilibrează traficul cu Bulgaria şi cu celelalte ţări balcanice, transporturile tur-retur devenind o normalitate. În plină expansiune sunt platformele de cross-docking, instrument operaţional de eficientizare a transferurilor de mărfuri şi distribuţie. În acest moment, oraşe mari precum Cluj, Timişoara, Arad, Oradea, Braşov, Sibiu, Bacău deţin mai multe platforme de distribuţie ale mai multor operatori logistici, care au volume în creştere cu cel puţin 30%-50% în fiecare an, unii dintre ei dublându-şi operaţiunile pe acest segment de activitate. Succesul constă în ocuparea camioanelor atât la dus cât şi la întors către oraşele de bază. Retailerii, alături de industria auto, au avut un rol important în educarea pieţei. Au reuşit, din perspectiva eficienţei, să ridice logistica la rang de artă. Arta de a echilibra volumele şi greutăţile pe transport pentru a obţine un maxim de rezultate cu minim de efort. Arta de a dezvolta parteneriate cu operatori logistici care să fie capabili să furnizeze performanţă pe măsura cerinţelor. Pe lângă contribuţia acestora în logistică, s-au dovedit a fi un motor de creştere pentru multe fabrici din industriile bunurilor de larg consum şi alimentară în mod special, care îşi completează producţia prin mărci proprii şi cresc volumele transferate.
Responsabilitate în creştere
Managerii şi acţionarii firmelor româneşti sunt mai responsabili cu banii lor şi mai puţin dispuşi la risc. Nu mai iau decizii fără să verifice alternativele, sunt precauţi la creşteri, fac investiţii cumpătate şi caută să implementeze sisteme de automatizare a operaţiunilor şi de control a activităţii. Nu dau Bani pe lucruri ieftine şi, dacă nu se pricep, caută specialişti. Lecţiile învăţate din greşelile proprii în anii dinaintea crizei dau astăzi roade. Zona în care nu s-au înregistrat îmbunătăţiri rămâne cea a resurselor umane în logistică, unde cu adevărat lipsesc talentele. Sunt într-o permanentă căutare de persoane cu potenţial care, cu pasiune şi cunoştinţe, să meargă pe calea profesionalizării industriei, dar cred că piaţa talentelor mai are nevoie de timp. Un ultim aspect pe care vreau să îl menţionez este acela al companiilor care, de-a lungul timpului, nu au reuşit să dea ştafeta noii generaţii. Astăzi, vedem companii de transport vechi, cu tradiţie, care pierd din greutate cu vârsta şi care, parte dintre ele, vor dispărea pentru că au pierdut momentul oportun de realizare a schimbărilor.
În concluzie, criza a creat o aşezare a valorilor în logistică, a creat provocări ce au făcut diferenţa între realitate şi inerţie, a accelerat dispariţia companiilor neperformante, a dezvoltat noi segmente de afaceri ce au modificat structurile logistice şi nu a reuşit să dezvolte şi oamenii pe cât are nevoie piaţa.
Adriana PĂLĂŞAN
Managing Partner Supply Chain Management Center
www.esupplychain.eu
