Performanţele Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au crescut semnificativ în 2013 faţă de anul precedent: cu 41% la capitolul condamnări definitive – astfel că 1.051 de inculpaţi în dosarele instrumentate de Direcţie se află acum după gratii – şi cu 33% mai mulţi trimişi în judecată – peste 1.000 inculpaţi, printre care 8 demnitari, 5 președinți și vicepreședinți de consilii județene, 34 de primari și viceprimari şi 25 de magistrați -, a anunţat astăzi procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, la prezentarea bilanțului activității instituției pe 2013. Presiunile publice la adresa procurorilor au înregistrat anul trecut “un trend puternic ascendent”, însă “este încurajator că această situaţie a determinat o reacţie fără precedent a societăţii civile şi a observatorilor internaţionali”, a precizat Kovesi.
“Soluțiile pronunțate de instanțe în cursul anului 2013 au confirmat caracterul obiectiv și profesionist al cauzelor instrumentate de DNA. Un număr de 1.051 inculpați au fost condamnați definitiv, ceea ce reprezintă o creștere cu 41% comparativ cu anul 2012. În același interval, a scăzut semnificativ numărul soluțiilor de achitare pe temeiuri de fond. Doar 7 inculpați din 100 trimiși în judecată au fost achitați în anul 2013”, a spus Kovesi.
Atât experții Băncii Mondiale care au realizat evaluarea sistemului judiciar român, cât și cei ai Comisiei Europene care au întocmit Raportul anticorupție al Uniunii Europene au remarcat procentul scăzut de achitări al DNA raportat la natura complexă a cauzelor care intră în competența Direcției, a adăugat ea.
Cazuri spectaculoase de condamnați definitiv:
* 10 magistrați, din care 5 judecători (2 judecători de la ÎCCJ, 1 vicepreședinte de curte de apel, 1 judecător de tribunal și 1 judecător de curte de apel) și 5 procurori (1 procuror de la PÎCCJ, 2 procurori de la parchete de pe lângă tribunal, 1 prim-procuror la parchet de le lângă judecătorie și 1 procuror la parchet de le lângă judecătorie);
* 47 de ofițeri și agenți de poliție, din care 12 subofițeri și 35 ofițeri (6 cu funcții de conducere)
* 69 corupţi din instituții financiare și alte instituții de control: 25 lucrători vamali, 13 comisari Gardă Financiară (1 comisar șef), 4 comisari Garda de Mediu, 2 comisari Protecția Consumatorului, 24 inspectori în alte instituții publice
* 10 demnitari: 2 miniștri, 1 senator, 5 deputați (din care 1 în Parlamentul Republica Moldova; 1 era director general Regia Națională a Pădurilor, la momentul săvârșirii infracțiunii, iar la data trimiterii în judecată era deputat; 1 era șef Departament Legislativ Camera Deputaților la momentul săvârșirii infracțiunii, ulterior a devenit deputat), 1 șef al Marelui Stat Major General (cu rang de secretar de stat) și 1 inspector guvernamental..
Celeritatea instrumentării şi soluţionării dosarelor
Durata urmăririi penale a fost mai mică de 1 an și 6 luni pentru aproape 85% din inculpații condamnați și cea mai rapidă investigație a fost finalizată în 4 zile, într-o cauză privind fraude cu fonduri europene.
Urmărirea penală a fost finalizată în doar 30 de zile într-o cauză ce a avut ca obiect fapte de corupție privind suma de 1,4 milioane euro și un potențial prejudiciu de 263 milioane euro.
Durata judecării cauzelor până la rămânerea definitivă a hotărârii a fost mai mică de 5 ani în aproximativ jumătate din dosare. Cea mai rapidă judecată a fost de 3 luni, întrucât inculpații și-au recunoscut vinovăția, iar cea mai lungă de 10 ani, într-o cauză cu 41 de inculpați privind fraude în domeniul bancar.
În cauzele de înaltă corupție sau care au produs prejudicii importante pedepsele sunt din ce în ce mai severe, fiind aplicate 63 de pedepse mai mari de 5 ani de închisoare.
Totodată, 139 de inculpați și-au recunoscut vinovăția în fața instanței și au fost judecați în baza procedurii simplificate.
Peste 1.000 de corupţi trimişi în judecată
De asemenea, au fost trimiși în judecată 1.073 de inculpați, cu o treime mai mult decât în anul anterior.
“Au fost arestate preventiv 155 de persoane, ceea ce reprezintă nu doar o creștere similară raportat la anul 2012, ci și un indicator pentru gravitatea faptelor cercetate”, a spus Kovesi.
1.200 infracţiuni de corupţie, 129 de evaziune fiscală, 524 de înşelăciune, 22 de spălare a banilor şi 46 de constituire de grup ingracţional organizat
În 2013 a crescut semnificativ numărul rechizitoriilor, la 270, “ceea ce arată preocuparea procurorilor pentru soluționarea cu precădere a cauzelor cu finalitate judiciară”.
În aceste cauze s-a reținut săvârșirea a peste 1.200 de infracțiuni de corupție, asimilate sau în legătură cu corupția, dar și a 129 de infracțiuni de evaziune fiscală, 524 de infracțiuni de înșelăciune, 22 de spălare a banilor și 46 de infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat.
Peste 300 sunt demnitari
Dintre inculpați, 49 sunt persoane juridice iar peste 300 dintre persoanele trimise în judecată au ocupat funcții de demnitate publică, de conducere sau de control. Astfel, au fost trimiși în judecată:
- 8 demnitari (1 europarlamentar, 1 ministru, 4 deputați, din care unul este și vicepremier al Guvernului României, 2 subprefecți)
- 5 președinți și vicepreședinți de consilii județene,
- 34 de primari și viceprimari,
- 25 de magistrați (13 judecători și 12 procurori, dintre care doi membri C.S.M.)
- 19 avocați
- 10 directori de companii/societăţi naționale
- și 22 de directori din alte instituții publice
- 34 polițiști
- 24 lucrători vamali
- 5 comisari de Gardă Financiară
- 1 rector
- 1 prorector etc.
Sechestru pe 1,5 miliarde de lei – un sfert din bugetul Ministerului Sănătăţii
“Complexitatea cauzelor finalizate prin rechizitoriu e relevată și de valoarea prejudiciului produs prin aceste fapte, care a fost de aproape 250 de milioane de euro”, a precizat procurorul-şe al DNA..
“O realizare importantă în 2013 este reprezentată de faptul că procurorii DNA au dispus măsuri asigurătorii asupra unor bunuri în valoare de peste 1 miliard și jumătate de lei, bani cu care s-ar putea asigura, spre exemplu, un sfert din întregul buget al Ministerului Sănătății în măsura în care ar fi recuperați efectiv”, a adăugat Kovesi.
Primul caz de confiscare extinsă soluţionat de ÎCCJ
Totodată, DNA este prima structură de parchet care a aplicat confiscarea extinsă, fiind pronunțată în acest an și o soluție definitivă de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin care s-au confiscat în favoarea statului bunuri imobile aparținând unor inculpați trimiși în judecată pentru corupție.
“Analizele efectuate au indicat că, în prezent, organele fiscale nu reușesc să recupereze decât un procent neînsemnat din sumele confiscate prin hotărâri definitive. Din această perspectivă, este extrem de importantă întărirea capacității de recuperare a bunurilor obținute prin infracțiuni”, a explicat Kovesi.
DNA are nevoie de mai mulţi poliţişti
“În condițiile în care cele mai importante sume cu privire la care s-a dispus confiscarea provin din cauzele instrumentate de DNA, am propus Ministrului Justiției suplimentarea numărului de polițiști în cadrul Direcției”, a mai spus ea la bilanţ.
“Resursele umane existente nu acoperă nevoile investigative, iar costurile pe care le presupune această măsură ar fi acoperite prin veniturile suplimentare aduse la buget din confiscarea bunurilor rezultate prin infracțiuni”, a argumentat procurorul-şef al DNA.
Cu ochii pe achiziţiile publice
O evoluție semnificativă și care trebuie remarcată ține de ponderea importantă pe care au avut-o în cursul anului 2013 dosarele privind achizițiile publice în instituțiile și companiile de stat.
“Astfel, au fost identificate numeroase fapte de corupție care urmăreau influențarea procedurilor de achiziție pentru a acapara resursele publice în interesul unor grupări compuse din oameni de afaceri aflați, uneori, în legătură cu decidenți politici”, a mai spus Laura Codruţa Kovesi .
“A fost extrem de important că în unele din aceste situații am primit informații în timp real și am putut evita producerea unor prejudicii de sute de milioane de euro. Într-un singur dosar, privind o companie cu capital majoritar de stat, intervenția procurorilor DNA a preîntâmpinat producerea unui prejudiciu de peste 175 milioane de lei, mai mult decât dublul întregului buget al DNA”, a arătat Kovesi.
Tipologia faptelor cercetate arată că domeniul achizițiilor publice este în continuare expus corupției și că există situații în care atribuirea fiecărui contract este condiționată de plata unor sume de bani mascate prin înțelegeri frauduloase sau interese nepatrimoniale, se precizează în bilanţ.
“Considerăm că este necesară o abordare strategică în care instrumentele represive să se combine cu cele preventive. Analizarea tipologiilor de comitere a faptelor pentru care deja există hotărâri de condamnare definitivă poate duce la reformarea instituțiilor, a cadrului de organizare și funcționare al acestora, precum și a procedurilor utilizate pentru a se elimina cât mai mult subiectivismul funcționarilor.
Totodată, este necesar un schimb de informații în timp real între toate instituțiile care verifică respectarea legii în procedurile de achiziții publice. O cooperare mai strânsă cu sectorul privat poate duce la creșterea încrederii investitorilor corecți în a semnala eventuale fapte de corupție”, a insistat Kovesi.
Resursa umană, aur
Anul 2013 a demonstrat că cea mai importantă resursă a DNA este cea umană, a precizat procurorul-şef.
“Consolidarea unui corp de procurori și polițiști cu experiență în finalizarea investigațiilor complexe și pregătiți să reziste unor presiuni unice pentru sistemul judiciar reprezintă cea mai importantă realizare pe care trebuie să o marcăm astăzi. Menținerea acestei culturi instituționale reprezintă o condiție esențială pentru a asigura în continuare eficiența luptei anticorupție. “, a insistat Kovesi.
82 de procurori la aproape 8.000 de cauze
Datele statistice confirmă eficiența activității DNA, precum și faptul că resursele investigative sunt canalizate către cauzele de corupție la nivel înalt cu finalitate judiciară, a spus ea, cu exemplificări:
“Cei 82 de procurori care au desfășurat activități de urmărire penală în cursul anului 2013 au avut de soluționat peste 7.900 cauze, un număr impresionant având în vedere complexitatea dosarelor care intră în competența Direcției. În medie, un procuror a efectuat urmărire penală în aproape 100 de cauze, un volum dificil de gestionat, mai ales atunci când avem în vedere natura acestor dosare”.
Dincolo de statistică
“Dincolo de datele statistice prezentate, trebuie remarcat modul în care publicul și experții s-au raportat la activitatea DNA. Eurobarometrul publicat la începutul acestui an arată că 34% dintre români consideră că există suficiente investigații de succes în materia infracțiunilor de corupție, în timp ce media europeană este de 26%. Totodată, România are cea mai mare creștere din UE la acest indicator în raport cu anul 2011, ceea ce demonstrează că publicul percepe și apreciază activitatea sistemului judiciar în acest domeniu. Această încredere în eficiența sistemului este resimțită și în activitatea de zi cu zi a Direcției, în care vedem din ce în ce mai multe persoane care denunță faptele de corupție despre care au cunoștință”, a precizat procurorul-șef al DNA.
Kovesi a arătat că 2013 a fost un an dificil pentru DNA fiind caracterizat de provocări organizatorice, legislative și presiuni publice. “A fost desemnată o nouă echipă managerială la nivelul structurii centrale și au fost numiți noi procurori șefi la nivelul unor structuri teritoriale. A fost modificată semnificativ competența direcției și au fost adoptate acte normative importante, care au schimbat regimul instrumentelor investigative folosite în anchetele anticorupție”, a explicat ea.
DNA, exemplu în Europa
Laura Codruţa Kovesi a arătat că activitatea instituției a fost remarcată în rapoartele MCV, iar DNA a devenit la nivel european un exemplu de bună practică.
“Caracterul eficient și obiectiv al anchetelor efectuate de procurorii DNA a fost remarcat atât în Rapoartele MCV, cât și în Raportul anticorupție al Uniunii Europene, în care DNA este prezentată ca unul dintre cele 5 exemple de bune practici la nivelul întregii uniuni, fiind menționat atât numărul mare de inculpați trimiși în judecată, cât și procentajul remarcabil de condamnări dispuse de instanțe”, a precizat procurirul-şef al DNA.
“Dincolo de continuarea instrumentării dosarelor de corupție la nivel înalt, în anul 2014 prioritățile vor viza și cauzele având ca obiect procedurile ilegale în domeniul achizițiilor publice, utilizarea frauduloasă a fondurilor europene, corupția în mediul de afaceri și în sistemul de justiție, cu accent pe recuperarea prejudiciilor și confiscarea extinsă”, a promis Kovesi.
Mesaj către colegi
Procurorul-şef a ţinut să le transmită următorul mesaj colegilor săi din DNA:
“Dragi colegi,
Știu că în spatele realizărilor pe care le-am prezentat astăzi este munca onestă și dificilă pe care o faceți zilnic în ciuda condițiilor, uneori, foarte grele. Am parcurs un an dificil în care am reușit împreună să dovedim că DNA este o instituție profesionistă, activă și consecventă.
O instituție curajoasă, pentru că am atins prin investigațiile noastre zone care păreau intangibile și am anchetat persoane care păreau că sunt imune în fața legii.
Deși am fost acuzați de multe ori că am făcut dosare la comandă politică, soluțiile instanțelor de judecată au demonstrat că faptele s-au bazate pe probe solide și nu pe infracțiuni inventate unor persoane.
Justiția a demonstrat că nu poate fi ignorată, ceea ce i-a neliniștit pe cei obișnuiți cu o altfel de abordare.
Atacurile din ultima perioadă la adresa justiției și presiunile la care este supus periodic sistemul judiciar din exterior, reprezintă în fapt o măsură a succesului acestuia.
Îmi doresc ca dificultățile și reușitele noastre să fie cunoscute și înțelese și la nivelul societății românești, pentru că, în fond, ne dedicăm activitatea, pentru echilibrul și reformarea statului de drept.
Vă mulțumesc pentru întreaga activitate din acest an și apreciez efortul constant și continuu pe care l-ați făcut.
Dumneavoastră, dragi colegi, prin munca pe care o faceți, sunteți cel mai important capital al instituției noastre”.
Ponta, Cazanciuc, Niţu şi Livia Stanciu, Horia Georgescu, George Maior, prezenţi la bilanţ
La conferinţa de prezentare a bilanţului au participat premierul Victor Ponta, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ministrul interimar al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, plus reprezentanții principalelor instituții judiciare din România: procurorul general al României, Tiberiu Niţu, adjunctul procurorului general, Codruţ Olaru, preşedintele ÎCCJ, Livia Stanciu, vicepreședintele CSM, Gheorghe Muscalu, şeful DIICOT, Alina Bica, directorul SRI, George Maior, președintele ANI, Horia Georgescu, precum şi mai mulţi reprezentanţi ai ambasadelor şi societăţii civile.
Totodată, au fost prezenţi procurorii cu funcții de conducere din structura centrală și teritorială ai Direcției, precum și procurori, polițiști și specialiști din cadrul DNA.
Magda SEVERIN
