Europa deține un potențial însemnat dar neexploatat de resurse pentru convertirea deșeurilor și reziduurilor din agricultură și din exploatări forestiere în biocarburanți avansați, se arată într-un studiu lansat, ieri, la Bruxelles. Acest lucru poate deveni cu adevărat viabil numai dacă UE stabilește un cadru sustenabil și ținte de decarbonizare ambițioase pentru carburanții din transporturi pentru 2030 și chiar o revizuire a politicilor privind biocarburanții pentru 2020.
Studiul elaborat de o coaliție formată din companii inovatoare în domeniul biotehnologiei și ONG-uri de mediu arată că, dacă se folosesc sustenabil toate reziduurile și deșeurile provenite din agricultură, păduri, industrie și gospodării, Europa ar putea înlocui până la 37 de milioane de tone de petrol anual cu biocarburanți avansați, până în 2030. Asta înseamnă aproximativ 16% din cererea de carburanți estimată pentru 2030 în transporturi.
Pentru a pune lucrurile în context, în 2012 consumul de carburanți al României din toate sectoarele a atins o cotă de 5,8 milioane de tone, aceștia fiind obținuți din aproximativ 9,4 milioane de tone de petrol, se arată în comunicatul remis redacţiei de TERRA Mileniul III.
”Chiar dacă luăm în considerare potențialele emisii indirecte, carburanții proveniți din deșeuri și reziduuri pot oferi economii reale și substanțiale de emisii de carbon. Resursele sunt disponibile, iar tehnologia există – provocarea pentru Europa fiind elaborarea un cadru de politici publice care să permită investiții rapide”, a declarat Chris Malins din partea International Council on Clean Transportation, una dintre organizațiile care au contribuit la realizarea cercetării.
300.000 de locuri de muncă verzi
Promovarea acestei industrii la potențialul său maxim ar putea crea până la 300.000 de locuri de muncă directe, de acum până în 2030 pe întreg teritoriul european, pentru construcție, rafinare și colectare a deșeurilor.
Biocarburanții din deșeuri și reziduuri pot oferi o alternativă la micșorarea rezervelor europene de combustibili fosili și pot contribui la reducerea semnificativă a emisiilor provenite din sectorul de transporturi, acesta fiind sectorul cu cel mai mare aport de emisii de dioxid de carbon până în 2030.
Cu toate acestea, nesiguranța la nivelul politicilor europene, în special din jurul decarbonizării carburanților din transporturi, blochează dezvoltarea la scară largă a acestor tehnologii inovatoare.
România anunța la Bruxelles în decembrie, în cadrul Consiliului pentru Energie, că dacă se reduce procentul utilizării biocarburanților de primă generație sub 7%, se va afla în poziția în care să nu își poată indeplini obligațiile de reducere a emisiilor din transporturi.
Conform studiului, până în anul 2020 biocarburanții din reziduuri și deșeuri ar putea înlocui în proporție de cel puțin 2% controversații biocarburanți de primă generație, care sunt mai puțin performanți din punct de vedere al emisiilor și care utilizează materie primă cultivată pe suprafețe arabile de bună calitate.
”România ar putea profita de pe urma dezvoltării unei industrii pentru acest tip de carburanți, având în vedere costurile scăzute și potențialul ridicat de biomasă al țării noastre. Va trebui, totuși, să ne asigurăm ca biomasa să nu fie folosită, spre exemplu, în detrimentul ecosistemelor forestiere. De aceea, avem nevoie ca Bruxelles-ul să pună la punct un cadru sustenabil de utilizare a acestor resurse”, susține Mihai Stoica, responsabilul de proiecte privind transportul durabil, în cadrul Fundației TERRA Mileniul III.
- Consultați studiul în format PDF.
- Cercetarea pentru acest proiect a fost efectuată de către International Council for Clean Transportation și consutanța britanică NNFCC, fiind revizuită de către Institute for European Environmental Policy.
- Proiectul a fost susținut de către următoarele organizații: Biochemtex, Birdlife Europe, British Airways, European Climate Foundation, European Environmental Bureau, European Waste to Advanced Biofuels Association, IEEP, LanzaTech, Novozymes, Petrotec, Transport & Environment, UPM, Virgin Atlantic Airways și WWF. (M.S.)
