Guvernul a decis să introducă acciza suplimentară la carburanţi fără o analiză de impact, pentru a putea face cheltuieli mai mari în 2014, an electoral, iar decizia va avea un efect de bumerang asupra bugetului de stat, atrag atenţia transportatorii. „Ne apropiem de aprilie, când va intra mult discutata acciză pe carburant, care va avea un impact în toate colţurile, începând de la transportul aerian, naval sau fluvial. Acciza este introdusă de Guvern ca o condiţie pentru viitoarele acorduri de împrumut, iar ceea ce nu înţelege lumea este că până şi Salvarea se va scumpi după creşterea taxei”, a declarat, la o conferinţă, Ion Lixandru, vicepreşedintele Asociaţiei Specialiştilor din Transporturi, Depozitare, Achiziţii, Producţie (ARILOG).
Lixandru a avertizat că acciza suplimentară va avea un efect de bumerang asupra Bugetului de stat. „Noi asta încercăm să mediatizăm: că experţii de acolo, care n-au făcut o analiză de impact, să înţeleagă ce înseamnă. Nu vor plăti transportatorii”, a spus el, citat de cotidianul PUTEREA.
Acciza suplimentară de 7 eurocenţi la litrul de carburanţi va avea ca efect creşterea preţului motorinei şi benzinei cu 41 de bani litrul începând cu 1 aprilie, a admis, ieri, şi Ministerul Finanţelor, după ce preşedintele Traian Băsescu reclama de mai multă vreme acest lucru, fiind însă contrazis de premierul Victor Ponta.
Prezent la eveniment, Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), a arătat că, anual, în România se consumă 5 milioane de tone de motorină şi 2 milioane de tone de benzină, iar dacă 13% din consumul de motorină local se va muta în afara ţării, statul român nu va mai câştiga nimic din această acciză.
„Noi am constatat următorul lucru: Guvernul nu este interesat de colectarea unor bani în mod real, ci să cheltuiască mai mult în 2014 – an electoral – şi atunci trebuie să aibă o justificare în faţa altora că are venit pe care îl pune pe hârtie”, a spus Dinescu.
Impozitul pe stâlp, alt dezastru
Pe de altă parte, Consiliul Investitorilor Români (CIR) atenţionează că aşa-numitul “impozit pe stâlp” va crea un dezastru.
„Impozitul se aplică asupra tuturor construcţiilor deţinute de companiile din România (exceptând construcţiile aflate în proprietatea publică a statului!), adică se vor impozita începând de la construcţii hidroenergetice, stâlpi de susţinere pentru reţele de transport al energiei electrice, sonde de petrol şi gaze, până la sere de legume, ferme de vaci şi depozite de cereale. Pentru a supravieţui într-o piaţă globalizată, producătorii interni fie vor transfera aceste costuri asupra consumatorilor (ceea ce va modifica curba inflaţionistă, care ar urma să crească peste limita ţintită de BNR), fie unii dintre producătorii interni vor intra în faliment, ca urmare a internalizării costurilor determinate de aplicarea impozitului pe construcţii”, avertizează CIR.
RATB a anunţat deja că va trebui să plătească anual 6,35 milioane lei/an impozit pentru cei 16.350 de stâlpi.
La Metrorex suma este infinit mai mare: 50 de milioane de lei/an pentru stâlpi, iar conducerea metroului consideră că singura soluţie este scumpirea cu o treime a cartelelor de călătorie.
Astfel, o cartelă cu două călătorii ar putea costa 5 lei în loc de 4 lei, cea cu 10 călătorii va costa 20 de lei, în timp ce un abonament lunar cu 62 de călătorii va fi cu 15 lei mai scump decât în prezent.
Metrorex a scumpit ultima oară cartelele în 2012, cu 50%, iar RATB a operat ultima creştere de preţ în februarie 2008, când costul unei călătorii a ajuns la 1,3 lei. (M.S.)
Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU
