Zaher Iskandarani a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie din Timişoara într-un nou dosar, în care este acuzat de tentativă de înşelăciune şi fals în înscrisuri, după ce două firme controlate de el prin interpuşi a întocmit 13 contracte de creditare false pentru a nu plăti taxe şi impozite de peste 42 de milioane de lei. Sirianul este dat în urmărire naţională din 6 aprilie, el nefiind găsit pentru a fi încarcerat după condamnarea sa definitivă la 5 ani de închisoare pentru contrabandă cu ţigări. Prin decizia din 4 aprilie a Curţii de Apel Bucureşti, Iskandarani şi ceilalţi doi condamnaţi, precum şi SC Alchool Banat Industry SRL Timişoara, prin lichidatorul judiciar, au fost obligaţi să plătească ANAF aproape 1,9 milioane de lei, plus dobânzile aferente acestei sume.
Chiar dacă Iskandarani a dispărut, complicii săi sunt acasă şi vor fi judecaţi în stare de libertate. Iată cine sunt aceştia:
– Sarah Riyad şi Jamil Fadi, acuzat de înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată
– Bogdan Nărămzoiu: 2 infracţiuni de înşelăciune în forma tentativei şi 2 de fals în înscrisuri sub semnătură privată
– Stoiana Găman şi Dana Claudia Gheorghian: câte 2 infracţiuni de complicitate la tentativă de înşelăciune şi 2 de fals în înscrisuri sub semnătură privată
– lichidatorul judiciar Liviu Ionel Trifa: 2 infracţiuni de complicitate la tentativă de înşelăciune.
Dosarul va fi judecat de magistraţii Tribunalului Timiş.
În rechizitoriul trimis instanţei, anchetatorii arată că, în anul 2007, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Timiş a obligat două societăţi comerciale controlate de Iskandarani, prin interpuşi, să plătească impozite şi taxe la stat de 21.194.909 de lei şi 21.457.950 de lei.
Procurorii menţionează că Iskandarani a fost condamnat definitiv în aprilie 2014, la 5 ani de închisoare, pentru infracţiuni comise în cadrul celor două firme pe care le controla indirect şi că a primit pedeapsa în dosarul de contrabandă cu ţigări în care a fost judecat pentru că a prejudiciat statul cu aproximativ 2 milioane de lei. În acelaşi dosar au fost condamnate, la câte 3 ani de închisoare cu executare, alte două persoane de origine arabă.
Anchetatorii arată că, pentru a încerca eludarea plăţii celor peste 42 de milioane de lei datorate statului, inculpaţii au încercat, la început prin acţiuni în justiţie, anularea celor două decizii de impunere.
După ce solicitările au fost respinse, inculpaţii au cerut intrarea în insolvenţă a celor două firme, Liviu Ionel Trifa fiind desemnat de către instanţa de judecată în calitate de lichidator judiciar.
Trifa a fost cooptat şi propus de către administratorul celor două societăţi, în virtutea relaţiilor pe care le avea cu Iskandarani. Trifa s-ar fi ocupat anterior de evidenţa contabilă a celor două societăţi comerciale.
13 contracte de creditare false
După desemnarea lui Trifa ca lichidator judiciar, inculpaţii au întocmit în fals 13 contracte de creditare. Prin 7 dintre acestea au susţinut în mod nereal că una dintre firme îi datora lui Nărămzoiu 2,4 milioane de lei, lui Iskandarani 2,15 milioane de lei şi lui Fadi Jamil 28 de milioane de lei, sumă defalcată în 3 contracte în valoare de 20 de milioane, 1,4 milioane, 4 milioane şi 2,6 milioane de lei.
“Celelalte 6 contracte întocmite în fals atestau în mod nereal că cealaltă societate comercială datora inculpatului Nărămzoiu suma de 2.375.000 lei, inculpatului Sarah Riyad suma de 15.145.000 lei (defalcată în trei contracte în sumă de 12.545.000 lei, 200.000 şi 2.400.000 lei) şi mamei naturale a inculpatului Iskandarani Zaher, care nu fusese niciodată în România, suma totală de 15.682.500 lei (defalcată în trei contracte de 11.222.500 lei, 960.000 lei şi 3.500.000 lei)”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
Toate aceste contracte ar fi fost introduse artificial în contabilitatea celor două firme de către Stoiana Găman, la solicitarea lui Iskandarani.
Ulterior, membrii grupării infracţionale s-au folosit de lichidatorul judiciar Trifu, pentru a inversa ordinea de creanţă în tabelele de creanţă întocmite şi depuse în procedurile de insolvenţă a celor două firme.
“Această modalitate a prezentat instanţei de judecată, investită cu supravegherea operaţiunilor de lichidare a patrimoniului celor două societăţi comerciale, falsa aparenţă (contrară realităţii) a unor drepturi preferenţiale şi privilegiate ale inculpaţilor Iskandarani Zaher, Fadi Jamil, Sarah Riyad şi Nărămzoiu Radu Bogdan, care deveneau beneficiarii sumelor rezultate din vânzarea activelor înaintea instituţiilor statului. Această împrejurare era posibilă datorită sumei ce trebuia plătită lor, net superioară valorii activelor, organele fiscale fiind practic înlăturate de la posibilitatea de a-şi recupera sumele datorate de cele două firme”, susţin procurorii.
Licitaţie fictivă
Astfel, cu aprobarea instanţei de judecată, în cadrul procedurii insolvenţei uneia dintre firme, s-a procedat la vânzarea la licitaţie a tuturor activelor la un preţ net inferior valorii reale.
Licitaţia a fost însă fictivă şi la aceasta au participat apropiaţi ai lui Iskandarani şi fiul acestuia, care a şi fost desemnat câştigător.
Procurorii au pus sechestru asigurător pe un cont bancar deschis pe numele uneia dintre firme, pentru a putea recupera prejudiciul de 42.652.859 de lei, reprezentând impozite şi taxe datorate bugetului statului de cele două societăţi comerciale.
În instrumentarea cauzei, procurorii au fost sprijiniţi de SRI.
Magda SEVERIN
