Declaraţia prin care Parlamentul îi cere demisia preşedintelui Traian Băsescu în urma scandalului în care e implicat fratele său şi clanul interlop Bercea Mondial a fost votată în această dimineaţă cu 344 voturi ”pentru”, niciun vot ”împotrivă” şi 17 abţineri – UDMR, în condiţiile în care parlamentarii PDL şi PMP au absentat. În schimb au votat pentru demiterea şefului statului parlamentarii PNL, partid care a avut şi are destui penali în Parlament (Chiuariu, Vosganian) şi la nivel local (cel mai recent caz – Uioreanu), dar şi condamnaţi (Fenechiu, primarul Frâncu). Motiv pentru Victor Ponta să declara: “Vedeţi că USL există?”.
În tot acest timp, liderul PMP, Elena Udrea, şi parlamentarii partidului au protestat pe holurile Parlamentului, purtând hârtii pe care scria “Trafic de influenţă”, dar şi copia mărită a “bileţelului roz” – care, de fapt, este galben -, transmis de Tăriceanu lui Băsescu în 2005, pentru ca şeful statului să intervină la Parchet în dosarul lui Patriciu cu ilegalităţile Rompetrol.
Iar la Cotroceni, Traian Băsescu este gazda şefilor de stat şi de guvern din statele participante la Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est.
UPDATE 26 iunie: Replica lui Traian Băsescu a venit a doua zi, la Aeroportul Otopeni, înainte de plecarea la Consiliul European: “Parlamentul a fraternizat cu clanul Bercea, judecă înaintea Justiţiei”.
Declaraţia politică a Parlamentului a fost citită în plen de senatorul PSD Gabriela Firea, iar votul a fost de data aceasta deschis, prin ridicare de mână.
Adoptarea declaraţiei de către Parlament este pur politică şi nu are consecinţe juridice. De altfel, în caz că ar fi avut probe în privinţa vreunei ilegalităţi comise de Traian Băsescu, parlamentarii l-ar fi suspendat imediat.
Asta nu înseamnă însă că în vara lui 2012 ar fi existat astfel de probe, dar Curtea Constituţională a dat atunci un răspuns în doi peri iar USL a recurs la referendum, potrivit Constituţiei – singura modalitate de a-l demite pe şeful statului. Cum însă referendumul nu a fost validat, deoarece nu s-a întrunit cvorumul necesar demiterii preşedintelui – în ciuda faptului că au votat pentru aceasta 7,4 milioane de alegători -, Traian Băsescu a revenit la Cotroceni.
Tăriceanu s-ar vrea la Cotroceni
La fel s-a întâmplat şi la prima suspendare a preşedintelui, în primăvara lui 2007, când 322 de parlamentari au votat pentru referendumulul de demitere a şefului statului. Atunci, timp de o lună, Nicolae Văcăroiu, preşedintele de la acea vreme al Senatului, i-a ţinut locul lui Traian Băsescu la Cotroceni, dar fără să se fi instalat în biroul său.
În 2012 însă, Crin Antonescu a ţinut morţiş să preia „pe viu” interimatul la Palatul Cotroceni, timp de două luni, cât a durat excluderea lui Traian Băsescu cerută de 256 de parlamentari.
Dacă acum şeful statului ar demisiona din fruntea ţării, ar fi înlocuit de Călin Popescu Tăriceanu, care orchestrează de fapt, în Parlament, declaraţia-scrisoare de demitere. Numai că el nu s-a gândit că va fi atacat exact de cea pe care o promovase în PNL în 2004 – mai întâi în Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi apoi şefă a Cancelariei Preşedintelui Băsescu, pentru a-i plimba bileţelele cu trafic de influenţă -: Elena Udrea.
După prima încercare – nereuşită – de a-l scăpa pe prietenul său Dinu Patriciu de dosarul procurorilor, „Trădiceanu” a rupt Alianţa D.A. şi a dat afară din guvern PD şi pe cei incomozi din PNL, iar Udrea i-a devenit duşnan de moarte.
Traficul de influenţă şi parlamentarii penali
Protestul PMP cu ”bileţelul roz” faţă de şedinţa Parlamentului pentru demisia lui Băsescu a durat exact cât şedinţa Parlamentului în care s-a discutat cererea de demisie a preşedintelui Traian Băsescu.
“Cât tupeu trebuie să aibă domnul Tăriceanu ca, după ce a scris un astfel de bileţel, să ceară demisia lui Traian Băsescu pentru fapte pe care preşedintele nu le-a făcut?”, a spus Udrea. Ea a arătat că parlamentarii PMP aşteaptă şi autograf din partea lui Tăriceanu pe copiile bileţelului original, cu care au defilat pe holurile Casei Poporului.
Protestatarii au arătat că demersul lor este un răspuns “la tupeul maxim al majorităţii parlamentare, care de ani de zile boicotează Justiţia şi sabotează orice acţiune a DNA atunci când este vorba de corupţie a parlamentarilor”.
“Avem zeci de cazuri în care parlamentarii şi-au permis să voteze împotriva solicitării DNA (de arestare preventivă a celor cu dosare penale – n.r.) în care acuză parlamentarii şi, totuşi, astăzi majoritatea parlamentară îşi permite să ceară printr-o scrisoare demisia de onoare a preşedintelui Traian Băsescu, pentru fapte pe care nu le-a făcut”, a declarat Elena Udrea.
Ea a arătat că ”e culmea tupeului” să vorbeşti despre onoare atunci când în sala Parlamentului “se află oameni precum Isăilă, Chiuariu (condamnat la închisoare cu suspendare – n.r.), Vosganian, Cosma etc.” urmăriţi penal pentru fapte de corupţie şi pentru care însuşi premierul a votat pentru a bloca demersurile DNA.
La Cotroceni, summit cu Europa de Sud-Est
În tot acest timp, în România are loc Summit-ul şefilor de stat şi de Guvern din statele participante la Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est. Preşedintele Traian Băsescu găzduieşte evenimentul la Palatul Cotroceni, iar comisarul european pentru Extindere, Stefan Füle, ia parte la eveniment, în calitate de invitat.
Traian Băsescu nu a reacţionat în niciun fel la ce s-a întâmplat în Parlament. La reuniune, cei 12 şefi de stat au discutat despre procesul de extindere al UE şi despre situaţia din Ucraina.
Preşedintele României pleacă mâine la Bruxelles la Consiliul European, dar premierul Victor Ponta l-a reclamat la CCR, pentru că ar vrea să meargă el, deşi Constituţia prevede clar că ar avea nevoie de mandatul şefului statului, care însă nu i l-a dat.
România deţine timp de un an mandatul preşedinţiei Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est, iar preşedintele în exerciţiu este ministrul de Externe, Titus Corlăţean.
Structura de cooperare regională a fost înfiinţată în 1996 şi include Republica Albania, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Republica Croaţia, Republica Elenă, Republica Turcia, Republica Serbia, Republica Slovenia, Republica Moldova, Muntenegru şi Fosta Republica Iugoslavă a Macedoniei.
Magda SEVERIN
