Promisiunile neonorate ale fostului ministru pentru Marile Proiecte, Dan Şova, privind aducerea firmelor chinezeşti pentru construirea autostrăzii Comarnic-Braşov şi a Centurii de Sud a Capitalei nu l-au descurajat pe noul ministru al Transporturilor, Ioan Rus, care încearcă şi el marea cu sarea, însoţindu-l pe premierul Victor Ponta într-o vizită de lucru în China. Summit-ul de la Bucureşti din noiembrie 2013 nu a adus contractele mult-visate de Guvernul României, astfel că acordurile încheiate cu oficialii chinezi au rămas doar la nivel politic, fără a se concretiza şi în contracte economice.
Un singur exemplu: memorandumul cu exportul cărnii de porc, semnat în 31 august 2013 şi anunţat de premierul Ponta, care a dat apoi ca sigură deschiderea pieţei “la sfârşitul lunii noiembrie” – nu s-a concretizat nici până în prezent. În 24 martie 2014, când vicepremierul Liviu Dragnea, aflat într-o nouă vizită la Beijing, promitea că operaţiunea va avea loc “în perioada imediat următoare”.
Trebuie precizat însă că nici Emil Boc nu a avut prea mult noroc pe când se afla la putere, deşi dădea ca sigură realizarea de către chinezi a Hidrocentralei de la Tarniţa şi a Centurii Bucureşti în regim de autostradă.
Anul trecut, premierul Victor Ponta anunţa mari investiţii chinezeşti, avansând uluitoarea sumă de 10 miliarde de euro, bani pe care China a precizat însă că îi pune la bătaie pentru Europa Centrală şi de Est.
Vizita oficială a premierului Victor Ponta şi a mai multor miniştri români la Beijing, în perioada 30 august – 3 septembrie, are loc „în contextul relațiilor bilaterale excelente și al aniversării, în acest an, a 65 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice româno-chineze şi a 10 ani de la semnarea Parteneriatului amplu de prietenie şi colaborare între cele două părţi”, precizează un comunicat al Ministerului Transporturilor (M.T.).
Vizita are loc la invitația Premierului Consiliului de Stat al R.P.Chineze și ca răspuns al vizitei întreprinse în România de omologul chinez, în luna noiembrie 2013, mai arată reprezentanţii MT.
„Delegația română va purta convorbiri cu oficialitățile chineze, în cadrul cărora se va pune accent pe stadiul implementării proiectelor de investiții convenite cu ocazia convorbirilor avute la summitul de la București din luna noiembrie 2013 (reuniunea șefilor de Guvern ai R.P.Chineze și statelor Europei Centrale și de Est) și cu ocazia altor întâlniri la nivel înalt din cursul anului 2014”, se explică în comunicat.
Cioara de pe gard: Masterplanul în Transporturi
După discursul ministrului Ioan Rus, prezentat la Beijing şi transmis redacţiei în acelaşi comunicat, lucrurile vor rămâne tot la nivel politic, oficialul român promiţându-le chinezilor cioara de pe gard.
Mai precis, el le-a spus că va finaliza în această toamnă Masterplanul General în Transporturi, după ce nu mai puţin de 3 miniştri ai Transporturilor – Fenechiu, Mănescu şi Şova – au eşuat în realizarea acestui document fără de care nu pupăm fonduri europene în exerciţiul bugetar 2014-2020.
Nici Portul Constanţa nu este o investiţie prea sigură, atât timp cât încercarea premierului Ponta de a-l împărţi cu Radu Mazăre s-a lovit de criticile UE.
Iată discursul lui Ion Rus:
„Domnule Prim-ministru, distinși invitați,
Cadrul general favorabil în care relațiile româno-chineze se desfășoara au fost prezentate pe larg de domnul Prim-ministru și de colegii mei. Eu am să mă opresc la câteva lucruri concrete care reprezintă potențialul de cooperare între companii chineze, companii românești, sau companii chineze si statul român.
În această toamnă, noi vom avea aprobat, agreat și de Guvernul Romaniei și de Uniunea Europeană, un Master Plan General pentru transport în România. Acest document va prevede dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare, navale și aeriene din România.
Ca baza de dezvoltare economică a României în următorii ani, probabil că și companiile chineze vor putea participa la ceea ce înseamnă modernizarea a 14.000 de km de cale ferată, a ceea ce înseamnă 2.500 de km de drumuri expres, în jur de 3.000 de km de drumuri transregionale, și a ceea ce înseamnă spre 1.000 de km de autostradă.
De asemenea, probabil că experții și companiile chinezești vor putea participa la ceea ce înseamnă modernizarea aeroporturilor românești, atât aeroporturi internaționale, cât și aeroporturi deschise traficului internațional, cât și aeroporturi care vor opera intern în România.
Alături de această infrastructură necesară transportului aerian, fără îndoială că vor fi modernizate și companiile, atât compania națională, cât și companiile care operează și vor opera pe teritoriul României.
De asemenea – cum și Primul-ministru spunea – avem un port mare, important la Marea Neagră Constanța, avem șantiere navale importante la țărmurile Mării Negre în România, unde se produc aproape toate tipurile de nave maritime. Aceste lucruri se vor putea concretiza/finaliza fie în interiorul unor contracte de construcție, fie în interiorul unor contracte vizând parteneriate public-private, fie în interiorul unor contracte de concesionare, fie în interiorul unor contracte care să le vizeze pe toate împreună, adițional la acestea, inclusiv finanțări din partea companiilor chineze.
În întâlnirile bilaterale pe care le vom avea în aceste zile aici, o să putem cu cei care sunt interesați să extindem aceasta discuție, să explicăm mai multe lucruri, și în măsura în care companiile chinezești, în interiorul legislației românești și europene sunt interesate de astfel de colaborări, dat fiind faptul că acum cadrul general politic este unul extrem de favorabil între România și China, sper să putem materializa foarte multe din aceste lucruri pe care în timpul foarte scurt pe care îl am la dispozitie, vi le-am expus.
Aștept întâlnirile bilaterale și sperăm să reușim să punem la punct cât mai multe din aceste potențiale cooperări, dat fiind că Romania e interesată de tot ce înseamnă infrastructură în România, pentru a-si asigura ei înseși dezvoltarea economică pozitivă pentru următorii ani, pentru poporul român.
Vă mulțumesc și vă doresc succes în potențialul de cooperare intre companiile chineze si cele româneşti”.
Magda SEVERIN
